Weekendul acesta este cel mai scurt weekend din an. Mai scurt cu o oră pentru că se trece la ora de vară. Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, ora 3 devine ora 4. Aşa că cea mai dragă zi din săptămână, duminica, va avea doar 23 de ore.
Trecerea la ora de vară se face în fiecare an în ultima duminică a lunii martie. Ceasurile se vor da înainte în acelaşi moment în toate ţările Uniunii Europene.
Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus. Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2.
România se află în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită „timpul legal român”. În urmă modificării, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal GMT va fi de trei ore. România va reveni la ora de iarnă în ultima duminică din luna octombrie.
În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932. Până în 1939, ora de vară a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie (în 1932 – 22 mai), ora 00:00 şi prima duminică din octombrie, ora 01:00 (ore locale). Între 1 aprilie 1940, ora 00:00, şi 2 noiembrie 1942, ora 03:00, ora de vară a fost în vigoare permanent în România.
În 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată. Ora de vară a fost reintrodusă în România începând cu 1979. În 1996, ţinând cont de avantajele decalării orarului cu o oră vara, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună.
Din 1997, ora de vară începe în România în ultima duminică din martie şi se încheie în ultima duminică din octombrie, la fel ca în toate ţările europene.
De ce dăm ceasul înainte cu o oră?
Practica a apărut pentru a ne folosi mai eficient de orele lungi de lumină ale verii.
Ideea de a trece la ora de vară, cu scopul de a avea la dispoziţie mai multă lumină, a fost concepută prima oară de Benjamin Franklin în timpul unui sejur în Paris, în anul 1784. Însă deşi iniţiativa acestuia este de lăudat, primul care s-a gândit în mod serios să facă această idee posibilă a fost un constructor londonez pe nume William Willett. Acesta a propus să dăm ceasul înainte cu 20 de minute în fiecare duminică din luna aprilie.
Ora de vară, aşa cum o cunoaştem astăzi, a fost propusă de entomologul din Noua Zeelandă, pe nume George Vernon Hudson, în 1895. Iar 110 ţări din întreaga lume se folosesc de mecanismul propus de acesta.
Din Europa, Islanda este singura ţara care nu face trecerea la ora de vară, iar Rusia, deşi a început să aplice acest sistem din 1981, a renunţat după 20 de ani, pe motiv că nu vrea să-şi streseze cetăţenii.
Cum ne afectează?
Medicii sunt de părere că avem nevoie de aproximativ o săptămână pentru a ne adapta la ora de vară, deoarece trebuie să ne trezim cu o oră mai devreme decât ne-am obişnuit. Aşa se explică şi lipsa de energie pe care o resimţim atunci când trecem la ora de vară.
Pentru a ne ajuta organismul să treacă uşor peste această schimbare, îi putem oferi combinaţia de guarana, rhodiola, ginkgo biloba şi vitamina B6. Aceasta îmbunătăţeşte funcţiile mentale, combate oboseală şi creşte rezistenţa la efort, reduce efectele nocive ale stresului asupra sistemului nervos, creşte tonusul general al organismului şi nu produce poftă de mâncare.
Guarana
Îmbunătăţeşte memoria – studiile au demonstrat că guarana îmbunătăţeşte memoria cu 32% de la prima administrare – şi concentrarea, combate stresul şi activează sistemul nervos. Este un foarte bun energizant, îmbunătăţeşte randamentul fizic şi psihic şi ajută la refacerea rapidă după efort sau boală.
Rhodiola
Este un adaptogen puternic datorită capacităţii sale de a creşte rezistenţa la factorii de stres. Îmbunătăţeşte munca intelectuală, memoria şi starea psihică.
Ginkgo biloba
Cercetările moderne au arătat că este un excelent stimulent cerebral, îmbunătăţind în scurt timp microcirculația sangvină de la nivelul creierului şi de aceea se recomandă în special pentru maladiile asociate cu scăderea fluxului de sânge din creier. Datorită proprietăţilor antioxidante puternice, Ginkgo biloba contracarează acţiunea radicalilor liberi care distrug celulele cerebrale.
Vitamina B6
Optimizează transmisia nervoasă. Are rol antistres şi în sinteza neurotransmiţătorilor.