Rhodiola Rosea creşte în regiunile reci ale lumii. Acestea includ o mare parte din regiunea arctică, munţii din Asia Centrală, Munţii Stâncoşi, şi părţi muntoase ale Europei, cum ar fi Alpii, Pirineii, Munţii Carpaţi, Scandinavia, Islanda, Marea Britanie şi Irlanda. Planta perenă creşte în zonele de până la 2280 de metri altitudine.

Rhodiola Rosea a fost clasificată de către cercetători ca fiind un adaptogen datorită capacităţii sale de a-şi creşte rezistenţa la o varietate de factori de stres: chimici, biologici şi fizici.

Rhodiola Rosea are numeroase beneficii pentru organnismul tău:

– Îmbunătăţeşte muncă intelectuală şi memoria;
– Îmbunătăţeşte starea psihică;
– Are acţiune adaptogenă – îmbunătăţeşte capacitatea organismului de a răspunde stresului şi a-şi menţine o stare de normalitate chiar şi când e confruntat cu condiţii patologice;
– Ajută la uşurarea depresiilor şi combaterea stresului;
– Are capacitatea de a întări sistemul imunitar;
– Asigura echilbrul dintre sistemul imunitar şi cel hormonal;
– Reduce efectele nocive ale stresului asupra inimii, normalizează aritmia (bătăi neregulate ale inimii) şi asigură o irigare locală optimă;
– Are efecte antitumorale, prin potenţarea sistemului de apărare a organismului împotriva substanţelor nocive;
– Ajută la creşterea energiei sexuale, putând avea efecte benefice în anumite boli sexuale la ambele sexe;
– Accelerează producerea insulinei în cazul diabeticilor, creşte sensibilitatea la insulină şi reduce nivelul glicemiei;
– Are rol protectiv asupra ficatului faţă de substanţele toxice;
– Are un puternic efect antioxidant;
– Creşte performanţele sportivilor şi rezistenţa fizică a acestora. Creşte masa fibrelor musculare contractile (accelerează anabolismul), asigurând folosirea mai eficientă a rezervelor metabolice;
– Asigură prospeţime spirituală ameliorând starea generală.

 

Se întâmplă foarte des să nu reuşim să ne concentrăm atunci când avem de făcut lucruri foarte importante. Fie că este vorba despre o zi grea la birou, de respectarea unui deadline, de pregătirea unui examen important sau realizarea unei cercetări, parcă niciodată nu reuşim să ne concentrăm aşa cum ne-am dori pentru a fi cât mai eficienţi.

Iată câteva trucuri simple prin care îţi poţi îmbunătăţi puterea de concentrare, pentru a da randament maxim în orice activitate ai întreprinde:

1. OPTIMISMUL – indiferent dacă mai ai doar o zi la dispoziţie şi nu ai făcut mai nimic din ce ţi-ai propus, gândeşte pozitiv. Înlătură din mintea ta cuvinte ca „nu pot”, „nu mai am timp”, „nu mai are rost”, astfel te vei putea concentra asupra sarcinilor tale, exclusiv.

2. LOCUL în care lucrezi – poziţia pe scaun, dezordinea de pe birou, o temperatură prea ridicată sau prea scăzută în cameră, o iluminaţie necorespunzătoare, un zgomot enervant de fundal… toate acestea pot fi piedici în calea puterii tale de concentrare. Încearcă să pui toate aceste lucruri în ordine, după care te poţi apuca de lucru.

3. SURSE DE BRUIAJ – telefonul mobil, zgomotul de afară, televizorul, pagina de Facebook, un coleg care vorbeşte la telefon, toate acestea trebuie să dispară pentru a te putea concentra la cote maxime.

4. PAUZE PERIODICE – chiar dacă eşti presat de timp, nu este o soluţie să munceşti ore în şir fără niciun moment de respiro, motiv pentru care 5-10 minute de pauză pe oră sunt absolut necesare şi-ţi vor da acel avânt atât de preţios. Însă verificarea email-ului, vorbitul al telefon sau alte astfel de activităţi îţi pot îndepărta mintea de la sarcina principală, recomandat fiind să foloseşti acest timp scurt pentru a te mişca, a te dezmorţi, a lua o gustare sau a bea ceva revigorant.

5. ALIMENTAŢIA – încearcă să consumi cât mai des următoarele alimente: carne roşie, seminţe şi nuci, cereale integrale sau legume verzi, pentru o putere de concentrare mai mare.

 

Cu cât sunt mai sănătoase obiceiurile tale zilnice, cu atât mai uşor va fi pentru celulele nervoase să funcţioneze şi să se regenereze. Toate acţiunile tale din decursul unei zile se vor răsfrânge asupra activităţii tale cerebrale.

Având o masă de aproximativ 1,5 kilograme, creierul uman consumă aproximativ 20% din energia corpului tău. Orice activitate pe care o faci indiferent de cât de amplă sau nu este ea, creierul este parte funcţională, iar anumite activităţi precum cititul, conversaţiile, meditaţia par a fi de un real folos pentru bună funcţionare a celulelor nervoase.

Gândurile şi emoţiile afectează creierul

Regenerarea creierului presupune să ai o viaţă sănătoasă liniştită şi cu activităţi care să stimuleze capacităţile sale naturale. Stresul de zi cu zi, gândurile negative, acţiunile şi obiceiurile nesănătoase îngreunează buna funcţionare cerebrală.

Astfel că exerciţiile fizice făcute în mod constant, indiferent că este vorba de o simplă plimbare de 30 de minute pe zi sau o oră la sală, vă ajută creierul să se bucure de un aport crescut de oxigen. Stimularea producţiei de endorfine eliberate în timpul activităţilor tale preferate sunt responsabile de buna dispoziţie care ajută la consolidarea structurii nervoase a organismului uman.

Indiferent că îţi place să alergi, să dansezi, să mergi cu bicicleta, aceste activităţi reprezintă o doză de sănătate curată.

Creierul trebuie lucrat în fiecare zi prin diverse activităţi. Învaţă să mergi pe bicicletă dacă nu ai făcut-o până acum, călătoreşte, socializează, învaţă o limbă străină.

Alimentaţia nesănătoasă, cel mai mare duşman al creierului

Mâncarea bogată în grăsimi săturate, cea de tipul fast food, semipreparatele sau mâncarea în care predomină făinoasele în combinaţii cu diverse sosuri nu fac nimic altceva decât să îngreuneze activitatea cerebrală şi procesul de regenerare a celulelor nervoase.

Încearcă să te bazezi pe o alimentaţie slab calorică care să îţi aducă aportul nutrițional corespunzător activităţilor tale. Asigură-te că îi furnizezi şi o doză de energie şi consumă dimineaţa un fruct sau o porţie de ciocolată neagră sau o lingură de miere cu lămâie. De asemenea nu trebuie neglijate produsele cu un conţinut ridicat de Omega-3, poţi opta pentru pește o dată pe zi sau cel puţin de 3-4 ori pe săptămână.

Sexul şi meditaţia susţin sănătatea cerebrală

Ambele activităţi ajută la eliminarea stresului şi produc hormonii cunoscuţi sub denumirea de serotonină, dopamină şi oxitocină. Aceşti hormoni au un efect benefic asupra celulelor nervoase ajutând considerabil la formarea de noi celule.

În plus, meditaţia te ajută să-ţi dezvolţi atenţia, memoria, concentrarea şi totodată să te bucuri de un somn mai bun.

Relaxarea sistemului nervos după o zi haotică la muncă este vitală pentru a-ţi menţine creierul mereu tânăr şi în mişcare.

 

De câte ori ţi s-a întâmplat, după o plimbare prin magazine, în drum spre parcare, să te întrebi unde ţi-ai lăsat maşina? Ni se întâmplă tuturor, şi nu doar o dată. Şi cu cât stai mai mult şi te gândeşti, parcă ai petrecut toată săptămâna luând decizii „ca prin ceaţă”.  

Odată cu înaintarea în vârstă, memoria începe să ne lase, iar lapsusurile devin obişnuinţă. Procesul este unul natural, dar în multe cazuri „ceaţa cerebrală” poate fi accelerată de anumite situaţii şi condiţii.

Ce este „ceaţă cerebrală”?

„Ceaţa cerebrală” este un termen utilizat pentru a descrie mai multe simptome cu care se confruntă majoritatea persoanelor în prezent: dificultăţi de concentrare, tulburări de memorie, dezorganizare, procrastinare, oboseală, lipsă de productivitate, incapacitate de a verbaliza, îngrijorare nejustificată, decizii pripite.

Câteva cauze

Cauzele sunt numeroase, dar vina principală o poartă stilul de viaţă modern, caracterizat de stres şi de grija zilei de mâine.

Sarcina. În timpul sarcinii, gravidei îi este mult mai greu să se concentreze sau să îşi amintească diverse lucruri, din cauza modificărilor hormonale care se petrec în organism şi a substanţelor chimice care sunt produse pentru protejarea şi hrănirea bebeluşului.

Menopauza este o etapă firească în viaţa oricărei femei, care apare de regulă în jurul vârstei de 50 de ani şi care poate include o sumedenie de simptome neplăcute, precum bufeuri, transpiraţii nocturne, bătăi anormale ale inimii, creşterea temperaturii corporale şi tulburări de memorie.

Oboseala cronică sau epuizarea apare de regulă după lungi perioade de stres emoţional şi regim de muncă solicitant. Este caracterizată de confuzie, memorie slăbită, incapacitatea de concentrare, tensiune constantă, iritabilitate, letargie mentală, anxietate sau chiar depresie.

Depresia este boala secolului, dar, cu toate acestea, nu mulţi merg la medic pentru a primi tratamentul care se impune. Este caracterizată de lipsa de interes pentru propria persoană şi pentru activităţile zilnice, lipsa de energie şi de concentrare.

Insomnie. Dacă nu dormi între 7 şi 9 ore în fiecare noapte, creierul tău nu va avea suficient timp să se refacă. Astfel, te vei confrunta pe parcursul zilei cu dificultăţi de concentrare, scăderea randamentului gândirii, senzaţie de leşin, dureri de cap şi multe alte probleme ce ţin de digestie. Este indicat să eviţi cafeaua şi alcoolul după prânz şi să eviţi butonarea telefonului sau privitul la televizor până târziu în noapte.

Cum te ajută Bien Plus Energie

Produs natural, fără coloranţi, aromatizanţi, conservanţi sau îndulcitori sintetici, Bien Plus Energie conţine combinaţia perfectă de guarana, rhodiola, Ginkgo biloba şi vitamina B6 ce îmbunătăţeşte funcţiile mentale, combate oboseala şi creşte rezistenţa la efort, reduce efectele nocive ale stresului asupra sistemului nervos, creşte tonusul general al organismului şi nu produce poftă de mâncare.

Guarana. Îmbunătăţeşte memoria – studiile au demonstrat că guarana îmbunătăţeşte memoria cu 32% de la prima administrare – şi concentrarea, combate stresul şi activează sistemul nervos. Este un foarte bun energizant, îmbunătăţeşte randamentul fizic şi psihic şi ajută la refacerea rapidă după efort sau boală.

Rhodiola. Este un adaptogen puternic datorită capacităţii sale de a creşte rezistenţa la factorii de stres. Îmbunătăţeşte munca intelectuală, memoria şi starea psihică.

Ginkgo biloba. Cercetările moderne au arătat că este un excelent stimulent cerebral, îmbunătăţind în scurt timp microcirculația sangvină de la nivelul creierului şi de aceea se recomandă în special pentru maladiile asociate cu scăderea fluxului de sânge din creier. Datorită proprietăţilor antioxidante puternice, Ginkgo biloba contracarează acţiunea radicalilor liberi care distrug celulele cerebrale.

Vitamina B6. Optimizează transmisia nervoasă. Are rol antistres şi în sinteza neurotransmiţătorilor.

 

Weekendul acesta este cel mai scurt weekend din an. Mai scurt cu o oră pentru că se trece la ora de vară. Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, ora 3 devine ora 4. Aşa că cea mai dragă zi din săptămână, duminica, va avea doar 23 de ore.

Trecerea la ora de vară se face în fiecare an în ultima duminică a lunii martie. Ceasurile se vor da înainte în acelaşi moment în toate ţările Uniunii Europene.

Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus. Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2.

România se află în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită „timpul legal român”. În urmă modificării, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal GMT va fi de trei ore. România va reveni la ora de iarnă în ultima duminică din luna octombrie.

În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932. Până în 1939, ora de vară a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie (în 1932 – 22 mai), ora 00:00 şi prima duminică din octombrie, ora 01:00 (ore locale). Între 1 aprilie 1940, ora 00:00, şi 2 noiembrie 1942, ora 03:00, ora de vară a fost în vigoare permanent în România.

În 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată. Ora de vară a fost reintrodusă în România începând cu 1979. În 1996, ţinând cont de avantajele decalării orarului cu o oră vara, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună.

Din 1997, ora de vară începe în România în ultima duminică din martie şi se încheie în ultima duminică din octombrie, la fel ca în toate ţările europene.

De ce dăm ceasul înainte cu o oră?
Practica a apărut pentru a ne folosi mai eficient de orele lungi de lumină ale verii.

Ideea de a trece la ora de vară, cu scopul de a avea la dispoziţie mai multă lumină, a fost concepută prima oară de Benjamin Franklin în timpul unui sejur în Paris, în anul 1784. Însă deşi iniţiativa acestuia este de lăudat, primul care s-a gândit în mod serios să facă această idee posibilă a fost un constructor londonez pe nume William Willett. Acesta a propus să dăm ceasul înainte cu 20 de minute în fiecare duminică din luna aprilie.

Ora de vară, aşa cum o cunoaştem astăzi, a fost propusă de entomologul din Noua Zeelandă, pe nume George Vernon Hudson, în 1895. Iar 110 ţări din întreaga lume se folosesc de mecanismul propus de acesta.

Din Europa, Islanda este singura ţara care nu face trecerea la ora de vară, iar Rusia, deşi a început să aplice acest sistem din 1981, a renunţat după 20 de ani, pe motiv că nu vrea să-şi streseze cetăţenii.

Cum ne afectează?
Medicii sunt de părere că avem nevoie de aproximativ o săptămână pentru a ne adapta la ora de vară, deoarece trebuie să ne trezim cu o oră mai devreme decât ne-am obişnuit. Aşa se explică şi lipsa de energie pe care o resimţim atunci când trecem la ora de vară.

Pentru a ne ajuta organismul să treacă uşor peste această schimbare, îi putem oferi combinaţia de guarana, rhodiola, ginkgo biloba şi vitamina B6. Aceasta îmbunătăţeşte funcţiile mentale, combate oboseală şi creşte rezistenţa la efort, reduce efectele nocive ale stresului asupra sistemului nervos, creşte tonusul general al organismului şi nu produce poftă de mâncare.

Guarana
Îmbunătăţeşte memoria – studiile au demonstrat că guarana îmbunătăţeşte memoria cu 32% de la prima administrare – şi concentrarea, combate stresul şi activează sistemul nervos. Este un foarte bun energizant, îmbunătăţeşte randamentul fizic şi psihic şi ajută la refacerea rapidă după efort sau boală.

Rhodiola
Este un adaptogen puternic datorită capacităţii sale de a creşte rezistenţa la factorii de stres. Îmbunătăţeşte munca intelectuală, memoria şi starea psihică.

Ginkgo biloba
Cercetările moderne au arătat că este un excelent stimulent cerebral, îmbunătăţind în scurt timp microcirculația sangvină de la nivelul creierului şi de aceea se recomandă în special pentru maladiile asociate cu scăderea fluxului de sânge din creier. Datorită proprietăţilor antioxidante puternice, Ginkgo biloba contracarează acţiunea radicalilor liberi care distrug celulele cerebrale.

Vitamina B6
Optimizează transmisia nervoasă. Are rol antistres şi în sinteza neurotransmiţătorilor.

Te simţi tot mai obosit, nu te poţi concentra la nimic, iar gândul nu-ţi stă decât la patul de acasă? Ei bine, este posibil că astenia de primăvară să fi pus stăpânire pe tine. Alimentaţia din timpul iernii, lipsa luminii naturale, sedentarismul, schimbările de temperatură au obosit organismul, iar acesta încearcă acum să îşi reintre în ritm.

Pentru a-l ajută să facă faţă efectelor asteniei de primăvară, oferă-i organismului tău combinaţia de guarana, rhodiola, Ginkgo biloba şi vitamina B6. Aceasta îmbunătăţeşte funcţiile mentale, combate oboseală şi creşte rezistenţa la efort, reduce efectele nocive ale stresului asupra sistemului nervos, creşte tonusul general al organismului şi nu produce poftă de mâncare.

Guarana
Îmbunătăţeşte memoria – studiile au demonstrat că guarana îmbunătăţeşte memoria cu 32% de la prima administrare – şi concentrarea, combate stresul şi activează sistemul nervos. Este un foarte bun energizant, îmbunătăţeşte randamentul fizic şi psihic şi ajută la refacerea rapidă după efort sau boală.

Rhodiola
Este un adaptogen puternic datorită capacităţii sale de a creşte rezistenţa la factorii de stres. Îmbunătăţeşte munca intelectuală, memoria şi starea psihică.

Ginkgo biloba
Cercetările moderne au arătat că este un excelent stimulent cerebral, îmbunătăţind în scurt timp microcirculația sangvină de la nivelul creierului şi de aceea se recomandă în special pentru maladiile asociate cu scăderea fluxului de sânge din creier. Datorită proprietăţilor antioxidante puternice, Ginkgo biloba contracarează acţiunea radicalilor liberi care distrug celulele cerebrale.

Vitamina B6
Optimizează transmisia nervoasă. Are rol antistres şi în sinteza neurotransmiţătorilor.

 

 

Pentru a obţine rezultate bune în tot ceea ce întreprinzi trebuie să ai grijă de sănătatea creierului. Cum? Optează pentru o dietă bogată în vitamine, acordă importanță activităţii fizice şi, atunci când simţi că nu te poţi concentra şi eşti lipsit de energie, alege combinaţia de guarana, rhodiola, ginkgo biloba şi vitamina B6. Aceasta îmbunătăţeşte funcţiile mentale, combate oboseala şi creşte rezistenţa la efort, reduce efectele nocive ale stresului asupra sistemului nervos, creşte tonusul general al organismului şi nu produce poftă de mâncare.

Guarana
În vremurile îndepărtate, băştinaşii sud-americani foloseau guarana pentru a trata durerile de cap. Datorită capacităţilor energizante ale plantei, aceasta era folosită în perioadele de lupte între triburi, deoarece îi ajuta pe cei implicaţi să depăşească starea de oboseală.

Astăzi se ştie că guarana îmbunătăţeşte memoria – studiile au demonstrat că guarana îmbunătăţeşte memoria cu 32% de la prima administrare – şi concentrarea, combate stresul şi activează sistemul nervos. Este un foarte bun energizant, îmbunătăţeşte randamentul fizic şi psihic şi ajută la refacerea rapidă după efort sau boală.

Rhodiola
Este un adaptogen puternic datorită capacităţii sale de a creşte rezistenţa la factorii de stres. Îmbunătăţeşte munca intelectuală, memoria şi starea psihică.

Ginkgo biloba
Chinezii au folosit secole de-a rândul această plantă. În medicina tradiţională, ea este utilizată pentru a trata tulburările circulatorii şi pentru a spori memoria. Cercetările moderne au arătat că este un excelent stimulent cerebral, îmbunătăţind în scurt timp microcirculația sangvină de la nivelul creierului şi de aceea se recomandă în special pentru maladiile asociate cu scăderea fluxului de sânge din creier. Datorită proprietăţilor antioxidante puternice, Ginkgo biloba contracarează acţiunea radicalilor liberi care distrug celulele cerebrale.

Vitamina B6
Optimizează transmisia nervoasă. Are rol antistres şi în sinteza neurotransmiţătorilor.

 

Ai acumulat mult stres, multă oboseală şi te-ai trezit lipsit de energie? Iată câteva trucuri care te vor ajută să te simţi în formă.

1. Spală-te cu apă rece pe faţă. Te va ajuta să te trezeşti.
2. Fă câteva exerciţii de înviorare dacă nu ai timp să mergi la sală. Astfel vei alunga stresul şi oboseala şi vei acumula energie pentru întreaga zi.
3. Alege din garderobă hainele preferate. Musai colorate! Vei vedea că îţi vor da o stare de bine.
4. Nu uita să bei apă pe parcursul zilei. Deshidratarea este unul dintre motivele pentru care te simţi lipsit de energie.
5. Din când în când, ridică-te de la birou, mai ales dacă lucrezi mult la calculator. Ochii au nevoie de o pauză.
6. Dacă ai posibilitatea, relaxează-te 15-20 de minute la prânz. Corpul tău va primi astfel un boost de energie.
7. Şi nu uita să râzi! Te vei simţi nemaipomenit!

 

Ziua mai scurtă, răcelile, frigul te fac să te simţi în această perioada mai obosit decât în alte sezoane. Pe lângă somn şi alimentaţie sănătoasă, mişcarea te va ajuta şi ea să alungi oboseala şi să te simţi în formă.

Chiar dacă iarna îţi este mai greu să mergi la sală, profită de sporturile specifice sezonului (patinaj, săniuş, ski) şi vei vedea că te vei simţi mai energic. Sau, de ce nu, organizează-ţi în aşa fel programul zilei încât să îţi rezervi o jumătate de oră pentru câteva exerciţii pe care le poţi face acasă.

Iată ce poţi face:

– Sari coarda. Ai grijă însă că pentru asta este important să nu ai nici o afecţiune cardiacă sau articulară.
– Întinde-ţi coloana cu ajutorul unei cozi de mătură. Stai jos, ia coada de mătură, pe care, cu mişcări lente, o aduci treptat deasupra capului şi, cât poţi de mult, în spatele umerilor.
– Fă lumânarea, dar nu cu picioarele lipite, ci depărtate, în funcţie de cât de lat este bazinul. Urcă şi coboară, implicând spatele, vertebră cu vertebră.
-Ţine picioarele depărtate în V, inspiră şi expiră, aplecând corpul într-o parte, spre stânga, astfel încât să atingi vârful degetelor de la piciorul stâng cu mâna stânga, în timp ce braţul drept se ridică în aer. Repetă exerciţiul şi pe partea dreaptă a corpului.

Ţi se întâmplă să dormi 7-8 ore pe noapte şi cu toate acestea să te simţi obosit dimineaţa? Iată care pot fi motivele pentru care eşti lipsit de energie şi fără chef de nimic.

Stresul
Este una dintre principalele cauze ale lipsei de energie, fiind responsabil de oboseala glandelor suprarenale, care poate provoca scăderea valorilor energiei, dar şi epuizare.

Lipsa de mişcare
Ai deseori senzaţia că ziua este prea scurtă şi că nu apuci să faci tot ce îţi propui? Chiar dacă se întâmplă asta, fă tot posibilul şi include în programul zilnic o jumătate de oră de exerciţii fizice. Dacă nu vrei să pierzi timpul cu drumul spre sala de sport, atunci optează pentru plimbări. Sedentarismul şi alimentaţia nesănătoasă afectează circulaţia sanguină şi te fac să te simţi stors de energie.

Alimentaţie necorespunzătoare
Fast-food-ul este o variantă gustoasă şi la îndemână, dar nu uita că atunci când organismul nu primeşte substanţe nutritive, dă semne de epuizare, iar tu te vei simţi obosit imediat după ce mănânci. În plus, este bine să ştii că tulburările digestive se numără printre cele mai frecvente probleme de sănătate de la noi şi produc unele dintre cele mai neplăcute simptome, precum balonare, crampe abdominale sau indigestie.

Săritul peste mese
Organizează-ţi ziua astfel încât să nu sari peste niciuna dintre mese. Altfel, vei mânca mai mult, iar sistemul digestiv va fi suprasolicitat şi, prin urmare, nivelul tău de energie va scădea şi te vei simţi obosit.