Category: BienPlus Energie

Studiile sunt foarte clare: a te menţine hidratat este unul dintre cele mai sănătoase obiceiuri. Iată cum corpul şi mintea ta funcţionează mai bine atunci când bei apă, conform rd.com.

1. Nivelul de energie. „Apa este o necesitate pentru bunăstarea organismului la nivel celular”, afirmă Ronald Navarro, medic ortoped şi chirurg în medicină sportivă la Institutul Kaiser Permanente South Bay Medical Center din Harbor City, California. Fiecare celulă conţine apă şi se hrăneşte cu apă. Atunci când suntem deshidratați membranele celulare devin mai puţin permeabile, împiedicând fluxul hormonilor şi a substanţelor nutritive ce previn producerea toxinelor ce cauzează leziuni la nivel celular. De aceea, atunci când suntem deshidratați avem mai puţină energie şi intervine senzaţia de oboseală, conform unui studiu publicat în revista Nutrition Review.

2. Memoria. Creierul nostru depinde de hidratare pentru a da cel mai bun randament. Toate sinapsele şi neuronii necesită un nivel corespunzător de apă pentru a funcţiona corect. Unul dintre cei mai buni indicatori ai declinului memoriei şi performanţei mentale este nivelul de hidratare, arată un studiu de specialitate publicat în revista „The European Journal of Clinical Nutrition”.

3. Atenţia. Aşa cum se întâmplă şi în cazul privării de somn sau a unei alimentaţii nesănătoase, deshidratarea poate declanşa o serie de reacţii în organismul, chiar şi la nivelul creierului. Chiar şi cea mai ușoară formă de deshidratare afectează modul în care creierul procesează informaţia, precum şi capacitatea de concentrare, conform unei cercetări publicate în jurnalul de specialitate „Nutrients”.

4. Puterea. Dacă vi s-a întâmplat să vă simţiţi rău în timpul unui antrenament, una dintre posibilele cauze este deshidratarea. Cercetările sugerează că până şi o scădere de numai 2% a nivelului optim de hidratare poate provoca scăderi semnificative ale forţei şi motivaţiei, ce cresc senzaţia de oboseală. Atunci când alimentăm organismul cu necesarul de apă, muşchii noştri devin mai relaxaţi, iar energia şi performanţa sportivă sporesc, este de părere dr. Navarro.

5. Pierderea în greutate. De multe ori confundăm senzaţia de foame cu setea şi riscăm să ne supraalimentăm. „O hidratare adecvată a organismului poate suprima apetitul şi ajută, astfel, la scăderea în greutate şi la un control optim al greutăţii”, notează dr. Navarro.

6. Digestia. Mişcările peristaltice (mişcări prin care esofagul, stomacul şi intestinele se contractă, favorizând deglutiția şi apoi digestia) sunt un bun indicator al nivelului de bunăstare al organismului. De multe ori balonările sau crampele sunt semnul lipsei de hidratare adecvată. „Oamenii care beau suficientă apă au mişcare intestinală normală. Durerile ce apar la nivelul stomacului şi constipaţia sunt semne că organismul nostru nu primeşte destul de multă apă”, afirmă dr. Navarro.

7. Sănătatea tenului. Pielea este alcătuită din 30% apă, motiv pentru care are nevoie de o hidratare optimă pentru a produce noi celule şi a avea un aspect sănătos.

8. Caloriile. Majoritatea oamenilor caută întotdeauna modalităţi noi de a îşi reduce aportul zilnic de calorii. Un studiu efectuat pe 18 mii de adulţi de la Universitatea din Illinois constată că atunci când oamenii îşi măresc aportul zilnic de apă cu unul şi până la trei pahare de apă în plus fără de cantitatea pe care obişnuiesc să o consume în mod normal, aceştia reuşesc să consume cu până la 205 calorii mai puţin în fiecare zi. „Consumul de apă înaintea şi în timpul mesei poate scădea apetitul şi duce, astfel, la pierderea în greutatea. De asemenea, alegerea alimentelor cu un conţinut ridicat de apă poate ajuta organismul să îşi obţină cantitatea necesară de apă”, conform lui Dennis Cardone, profesor de medicină sportivă în cadrul institutului NYU Langone Orthopedics.

9. Temperatura corpului. „Atunci când facem mişcare corpul încearcă să îşi păstreze o temperatură normală prin intermediul transpiraţiei. În timp ce transpirăm pierdem fluidele corporale necesare şi, dacă nu ne hidratăm, riscăm să ne creştem temperatura corpului şi să declanşăm mici leziuni termice. De asemenea, o bună hidratare poate preîntâmpina accidentul vascular cerebral”, declara dr. Navarro.

10. Buna dispoziţie. Chiar şi o scădere de numai 2% a nivelului optim de hidratare poate să producă schimbări ale stării de spirit, conform cercetătorilor de la Universitatea din Connecticut. Un studiu de specialitate arată că o hidratare necorespunzătoare poate declanşa dureri de cap, senzaţia de oboseală şi indispoziţie.

În plin secol al vitezei, cercetătorii insistă să nu renunţăm la pix şi la hârtie atunci când ne luăm notiţe pentru că doar aşa ne îmbunătăţim abilităţile de citit, de memorat, coordonarea mâna-ochi şi gândirea critică.

Moda de a-ţi lua notiţe la cursuri direct pe laptop sau pe alt dispozitiv asemănător a început să apară şi în universităţile din România. Deseori, profesorii sunt îngrijoraţi pentru că laptopurile pot distrage atenţia (Facebook-ul fiind doar „la un click distanţă”), dar chiar şi în cazul studenţilor serioşi, redactarea notiţelor pe calculator prezintă un alt set de probleme.

În 2008, profesorul Kevin Yamamoto de la South Texas College of Law a publicat un raport în Journal of Legal Education care susţinea interzicerea laptopurilor în clasa, scrie Curiosity. Cercetarea a arătat că studenţii care luau notiţe în mod tradiţional au avut în general rezultate mai bune la examene decât cei care utilizau alte metode de scris mai moderne. De asemenea, studenţii care au rămas la pix şi hârtie erau capabili să urmărească mai bine cursurile, să fie mai implicaţi în discuţii şi nu se bazau atât de mult pe notiţe, comparativ cu colegii care foloseau laptopul. În propria sa clasă, interzicerea laptopurilor a schimbat complet dinamica, rezultând în discuţii care au ajutat la clarificarea conceptelor care altfel ar fi fost rămase nedezbătute.

În 2014, un studiu al cercetătorilor Pam Mueller şi Daniel Oppenheimer, publicat în Psychological Science, a arătat că studenţii care iau notiţe pe laptopuri se descurcă mai greu la întrebările conceptuale – care necesită o cunoaştere de profunzime a unui subiect – decât cei care scriu de mână.

De asemenea, conform psihologului Victoria L. Dunckley, studenţii care îşi scriu notiţele de mână îşi îmbunătăţesc abilităţile de citit, de memorat, coordonarea mână-ochi şi gândirea critică.

Majoritatea oamenilor pot lua notiţe mai repede pe laptop decât pe foaie, deci cum scrisul electronic poate fi mai rău când vine vorba de învăţat? Experţii consideră chiar acest avantaj al vitezei ca fiind vinovat. Mueller şi Oppenheimer precizează în studiul lor că cei care iau notiţe pe laptop au tendinţa de a transcrie cursurile ad-literăm, în loc să proceseze informaţia şi să o restructureze în propriile cuvinte. Atunci când scrii de mână, trebuie să alegi informaţia importantă. În acest mod, procesezi deja informaţia înainte să o pui pe hârtie.

Bien Plus Energie, pentru momentele de maximă concentrare
Produs natural, fără coloranţi, aromatizanţi, conservanţi sau îndulcitori sintetici, Bien Plus Energie conţine combinaţia perfectă de guarana, rhodiola, ginkgo biloba şi vitamina B6 ce îmbunătăţeşte funcţiile mentale, combate oboseala şi creşte rezistenţa la efort, reduce efectele nocive ale stresului asupra sistemului nervos, creşte tonusul general al organismului şi nu produce poftă de mâncare.

Guarana. Îmbunătăţeşte memoria – studiile au demonstrat că guarana îmbunătăţeşte memoria cu 32% de la prima administrare – şi concentrarea, combate stresul şi activează sistemul nervos. Este un foarte bun energizant, îmbunătăţeşte randamentul fizic şi psihic şi ajută la refacerea rapidă după efort sau boală.

Rhodiola. Este un adaptogen puternic datorită capacităţii sale de a creşte rezistenţa la factorii de stres. Îmbunătăţeşte munca intelectuală, memoria şi starea psihică.

Ginkgo biloba. Cercetările moderne au arătat că este un excelent stimulent cerebral, îmbunătăţind în scurt timp microcirculația sangvină de la nivelul creierului şi de aceea se recomandă în special pentru maladiile asociate cu scăderea fluxului de sânge din creier. Datorită proprietăţilor antioxidante puternice, Ginkgo biloba contracarează acţiunea radicalilor liberi care distrug celulele cerebrale.

Vitamina B6. Optimizează transmisia nervoasă. Are rol antistres şi în sinteza neurotransmiţătorilor.

Nu crezi despre ţine că eşti o persoană multitasking? Te sperie doar gândul că ai putea fi nevoit/ă la un moment dat să faci 2-3 lucruri o dată? Linişteşte-te şi doar gândeşte-te cum îţi arată ritualul de dimineaţă la cafea: îţi verifici mail-ul, îţi verifici activitatea de pe reţelele sociale, răsfoieşti presa, iar printre picături îţi sorbi cafeaua şi îţi creionezi lista cu lucruri „urgent de făcut” pentru ziua de muncă ce stă să înceapă.

Ei bine, asta înseamnă multitasking: desfăşurarea a cât mai multor activităţi în paralel, uneori foarte diferite între ele. Este realitatea de fiecare zi a celor mai mulţi dintre noi. Apărut ca o soluţie la provocarea de a face faţă unei fişe a postului din ce în ce mai complexe, multitasking-ul nu mai este doar un rău necesar, ci a devenit o calitate „la modă” de trecut în CV.

Totuşi, dacă stăm să analizăm lucrurile cu atenţie, ceea ce noi numim multitasking nu presupune a face mai multe lucruri simultan, ci a trece foarte repede de la o acţiune la alta. De fiecare dată când începem o acţiune în timp ce realizăm deja o alta, creierul nostru o pune pe pauză pe prima şi trece la a două, uneori într-o fracţiune de secundă. Timpul necesar tranziţiei de la o activitate la alta depinde în principiu de caracterul de noutate al acţiunilor pe care vrem să le desfăşurăm în paralel şi de gradul de similaritate între acestea.

Studiul realizat de Kelvin Lui şi Alan Wong de la Universitatea Chineza din Hong Kong a concluzionat faptul că cei care folosesc în mod frecvent diferite tipuri de mass-media în acelaşi timp, par să fie mai receptivi la integrarea informaţiilor din mai multe simţuri atunci când li se cere să efectueze o anumită sarcină. Autorii postulează faptul că acest rezultat se poate datora experienţei subiecţilor de răspândire a atenţiei asupra diferitelor surse de informaţii din mass-media, deci practic, a multitaskingului!

Avantaje
Matematic vorbind, capacitatea de a rezolva mai multe probleme în acelaşi timp creşte numărul de probleme rezolvate într-o zi obişnuită de lucru. Aşadar, cifrele ar indica faptul că un angajat care are abilitatea de realiza mai multe acţiuni în paralel este unul foarte valoros.

Un alt beneficiu al multitasking-ului ar putea fi faptul că te obişnuieşti cu distragerile. Că, prin exerciţiu, înveţi să treci rapid de la un registru al discursului la altul, de la un rol la altul şi, mai ales, să nu te laşi copleşit de „gălăgia” propriilor gânduri.

În plus, se spune că atunci când treci de la o sarcină de lucru la alta şi iar înapoi, îţi creezi o atmosferă mai dinamică, în care sunt şanse foarte mici să te plictiseşti.

Limitări
În tabăra celor care nu susţin multitasking-ul, unul dintre riscurile cele mai des invocate atunci când se analizează relaţia dintre capacitatea de multitasking şi productivitate este scăderea atenţiei. Persoanele care realizează mai multe acţiuni în paralel au un nivel de concentrare mult mai scăzut decât cei care realizează fiecare acţiune separat.

Tot legat de problema deficitului de atenţie, un alt efect negativ al multitasking-ului este calitatea scăzută a acţiunilor pe care le realizăm în paralel. Micile erori de fiecare zi – atunci când apeşi „Send” înainte să termini un e-mail, sau când pui o adresa în Cc în loc de Bcc – sunt puse pe seama faptului că, suprasolicitându-ne creierul să treacă de la o acţiune la alta, de la un rol la altul, îl obosim şi nu mai dăm randament.

În plus, unele studii arată că timpul cumulat petrecut pe fiecare acţiune în parte este mai mare decât acela de care ar fi fost nevoie să le realizăm de la început la sfârşit, pe fiecare în parte.

Cum te ajută Bien Plus Energie
Produs natural, fără coloranţi, aromatizanţi, conservanţi sau îndulcitori sintetici, Bien Plus Energie conţine combinaţia perfectă de guarana, rhodiola, Ginkgo biloba şi vitamina B6 ce îmbunătăţeşte funcţiile mentale, combate oboseala şi creşte rezistenţa la efort, reduce efectele nocive ale stresului asupra sistemului nervos, creşte tonusul general al organismului şi nu produce poftă de mâncare.

Guarana. Îmbunătăţeşte memoria – studiile au demonstrat că guarana îmbunătăţeşte memoria cu 32% de la prima administrare – şi concentrarea, combate stresul şi activează sistemul nervos. Este un foarte bun energizant, îmbunătăţeşte randamentul fizic şi psihic şi ajută la refacerea rapidă după efort sau boală.

Rhodiola. Este un adaptogen puternic datorită capacităţii sale de a creşte rezistenţa la factorii de stres. Îmbunătăţeşte munca intelectuală, memoria şi starea psihică.

Ginkgo biloba. Cercetările moderne au arătat că este un excelent stimulent cerebral, îmbunătăţind în scurt timp microcirculația sangvină de la nivelul creierului şi de aceea se recomandă în special pentru maladiile asociate cu scăderea fluxului de sânge din creier. Datorită proprietăţilor antioxidante puternice, Ginkgo biloba contracarează acţiunea radicalilor liberi care distrug celulele cerebrale.

Vitamina B6. Optimizează transmisia nervoasă. Are rol antistres şi în sinteza neurotransmiţătorilor.

Ai auzit deseori, fie din partea părinţilor, fie a profesorilor, expresia „pune-ţi mintea la contribuţie”. Ei bine, pentru a avea o minte cât mai activă, trebuie să o antrenezi zilnic. Iată câteva idei care te vor ajută să îţi menţii creierul în formă:

1. Propune-ţi să înveţi ceva nou în fiecare zi. Fie că alegi să citeşti o carte sau articole pe internet, important este să afli informaţii noi în fiecare zi. Astfel, creierul tău va primi „combustibilul” de care are nevoie pentru a funcţiona corespunzător.
2. Schimbă ceasul de la o mâna la cealaltă. Eşti obişnuit să porţi ceasul la mâna stânga, iar atunci când te uiţi să vezi cât e ora o faci din reflex. Schimbându-l, îţi vei determina creierul să gândească înainte de a procesa şi executa.
3. Foloseşte o hartă atunci când porneşti la drum. Astfel, vei fi nevoit să cauţi detalii şi să ceri informaţii.
4. Alege din când în când un alt traseu pentru a ajunge la serviciu.
5. Învaţă o nouă limbă. Aceasta este probabil una dintre cele mai eficiente metode prin care îţi poţi menţine creierul în formă.
6. Joacă jocuri pentru memorie.

Rhodiola Rosea creşte în regiunile reci ale lumii. Acestea includ o mare parte din regiunea arctică, munţii din Asia Centrală, Munţii Stâncoşi, şi părţi muntoase ale Europei, cum ar fi Alpii, Pirineii, Munţii Carpaţi, Scandinavia, Islanda, Marea Britanie şi Irlanda. Planta perenă creşte în zonele de până la 2280 de metri altitudine.

Rhodiola Rosea a fost clasificată de către cercetători ca fiind un adaptogen datorită capacităţii sale de a-şi creşte rezistenţa la o varietate de factori de stres: chimici, biologici şi fizici.

Rhodiola Rosea are numeroase beneficii pentru organnismul tău:

– Îmbunătăţeşte muncă intelectuală şi memoria;
– Îmbunătăţeşte starea psihică;
– Are acţiune adaptogenă – îmbunătăţeşte capacitatea organismului de a răspunde stresului şi a-şi menţine o stare de normalitate chiar şi când e confruntat cu condiţii patologice;
– Ajută la uşurarea depresiilor şi combaterea stresului;
– Are capacitatea de a întări sistemul imunitar;
– Asigura echilbrul dintre sistemul imunitar şi cel hormonal;
– Reduce efectele nocive ale stresului asupra inimii, normalizează aritmia (bătăi neregulate ale inimii) şi asigură o irigare locală optimă;
– Are efecte antitumorale, prin potenţarea sistemului de apărare a organismului împotriva substanţelor nocive;
– Ajută la creşterea energiei sexuale, putând avea efecte benefice în anumite boli sexuale la ambele sexe;
– Accelerează producerea insulinei în cazul diabeticilor, creşte sensibilitatea la insulină şi reduce nivelul glicemiei;
– Are rol protectiv asupra ficatului faţă de substanţele toxice;
– Are un puternic efect antioxidant;
– Creşte performanţele sportivilor şi rezistenţa fizică a acestora. Creşte masa fibrelor musculare contractile (accelerează anabolismul), asigurând folosirea mai eficientă a rezervelor metabolice;
– Asigură prospeţime spirituală ameliorând starea generală.

Se întâmplă foarte des să nu reuşim să ne concentrăm atunci când avem de făcut lucruri foarte importante. Fie că este vorba despre o zi grea la birou, de respectarea unui deadline, de pregătirea unui examen important sau realizarea unei cercetări, parcă niciodată nu reuşim să ne concentrăm aşa cum ne-am dori pentru a fi cât mai eficienţi.

Iată câteva trucuri simple prin care îţi poţi îmbunătăţi puterea de concentrare, pentru a da randament maxim în orice activitate ai întreprinde:

1. OPTIMISMUL – indiferent dacă mai ai doar o zi la dispoziţie şi nu ai făcut mai nimic din ce ţi-ai propus, gândeşte pozitiv. Înlătură din mintea ta cuvinte ca „nu pot”, „nu mai am timp”, „nu mai are rost”, astfel te vei putea concentra asupra sarcinilor tale, exclusiv.

2. LOCUL în care lucrezi – poziţia pe scaun, dezordinea de pe birou, o temperatură prea ridicată sau prea scăzută în cameră, o iluminaţie necorespunzătoare, un zgomot enervant de fundal… toate acestea pot fi piedici în calea puterii tale de concentrare. Încearcă să pui toate aceste lucruri în ordine, după care te poţi apuca de lucru.

3. SURSE DE BRUIAJ – telefonul mobil, zgomotul de afară, televizorul, pagina de Facebook, un coleg care vorbeşte la telefon, toate acestea trebuie să dispară pentru a te putea concentra la cote maxime.

4. PAUZE PERIODICE – chiar dacă eşti presat de timp, nu este o soluţie să munceşti ore în şir fără niciun moment de respiro, motiv pentru care 5-10 minute de pauză pe oră sunt absolut necesare şi-ţi vor da acel avânt atât de preţios. Însă verificarea email-ului, vorbitul al telefon sau alte astfel de activităţi îţi pot îndepărta mintea de la sarcina principală, recomandat fiind să foloseşti acest timp scurt pentru a te mişca, a te dezmorţi, a lua o gustare sau a bea ceva revigorant.

5. ALIMENTAŢIA – încearcă să consumi cât mai des următoarele alimente: carne roşie, seminţe şi nuci, cereale integrale sau legume verzi, pentru o putere de concentrare mai mare.

Cu cât sunt mai sănătoase obiceiurile tale zilnice, cu atât mai uşor va fi pentru celulele nervoase să funcţioneze şi să se regenereze. Toate acţiunile tale din decursul unei zile se vor răsfrânge asupra activităţii tale cerebrale.

Având o masă de aproximativ 1,5 kilograme, creierul uman consumă aproximativ 20% din energia corpului tău. Orice activitate pe care o faci indiferent de cât de amplă sau nu este ea, creierul este parte funcţională, iar anumite activităţi precum cititul, conversaţiile, meditaţia par a fi de un real folos pentru bună funcţionare a celulelor nervoase.

Gândurile şi emoţiile afectează creierul

Regenerarea creierului presupune să ai o viaţă sănătoasă liniştită şi cu activităţi care să stimuleze capacităţile sale naturale. Stresul de zi cu zi, gândurile negative, acţiunile şi obiceiurile nesănătoase îngreunează buna funcţionare cerebrală.

Astfel că exerciţiile fizice făcute în mod constant, indiferent că este vorba de o simplă plimbare de 30 de minute pe zi sau o oră la sală, vă ajută creierul să se bucure de un aport crescut de oxigen. Stimularea producţiei de endorfine eliberate în timpul activităţilor tale preferate sunt responsabile de buna dispoziţie care ajută la consolidarea structurii nervoase a organismului uman.

Indiferent că îţi place să alergi, să dansezi, să mergi cu bicicleta, aceste activităţi reprezintă o doză de sănătate curată.

Creierul trebuie lucrat în fiecare zi prin diverse activităţi. Învaţă să mergi pe bicicletă dacă nu ai făcut-o până acum, călătoreşte, socializează, învaţă o limbă străină.

Alimentaţia nesănătoasă, cel mai mare duşman al creierului

Mâncarea bogată în grăsimi săturate, cea de tipul fast food, semipreparatele sau mâncarea în care predomină făinoasele în combinaţii cu diverse sosuri nu fac nimic altceva decât să îngreuneze activitatea cerebrală şi procesul de regenerare a celulelor nervoase.

Încearcă să te bazezi pe o alimentaţie slab calorică care să îţi aducă aportul nutrițional corespunzător activităţilor tale. Asigură-te că îi furnizezi şi o doză de energie şi consumă dimineaţa un fruct sau o porţie de ciocolată neagră sau o lingură de miere cu lămâie. De asemenea nu trebuie neglijate produsele cu un conţinut ridicat de Omega-3, poţi opta pentru pește o dată pe zi sau cel puţin de 3-4 ori pe săptămână.

Sexul şi meditaţia susţin sănătatea cerebrală

Ambele activităţi ajută la eliminarea stresului şi produc hormonii cunoscuţi sub denumirea de serotonină, dopamină şi oxitocină. Aceşti hormoni au un efect benefic asupra celulelor nervoase ajutând considerabil la formarea de noi celule.

În plus, meditaţia te ajută să-ţi dezvolţi atenţia, memoria, concentrarea şi totodată să te bucuri de un somn mai bun.

Relaxarea sistemului nervos după o zi haotică la muncă este vitală pentru a-ţi menţine creierul mereu tânăr şi în mişcare.

De câte ori ţi s-a întâmplat, după o plimbare prin magazine, în drum spre parcare, să te întrebi unde ţi-ai lăsat maşina? Ni se întâmplă tuturor, şi nu doar o dată. Şi cu cât stai mai mult şi te gândeşti, parcă ai petrecut toată săptămâna luând decizii „ca prin ceaţă”.  

Odată cu înaintarea în vârstă, memoria începe să ne lase, iar lapsusurile devin obişnuinţă. Procesul este unul natural, dar în multe cazuri „ceaţa cerebrală” poate fi accelerată de anumite situaţii şi condiţii.

Ce este „ceaţă cerebrală”?

„Ceaţa cerebrală” este un termen utilizat pentru a descrie mai multe simptome cu care se confruntă majoritatea persoanelor în prezent: dificultăţi de concentrare, tulburări de memorie, dezorganizare, procrastinare, oboseală, lipsă de productivitate, incapacitate de a verbaliza, îngrijorare nejustificată, decizii pripite.

Câteva cauze

Cauzele sunt numeroase, dar vina principală o poartă stilul de viaţă modern, caracterizat de stres şi de grija zilei de mâine.

Sarcina. În timpul sarcinii, gravidei îi este mult mai greu să se concentreze sau să îşi amintească diverse lucruri, din cauza modificărilor hormonale care se petrec în organism şi a substanţelor chimice care sunt produse pentru protejarea şi hrănirea bebeluşului.

Menopauza este o etapă firească în viaţa oricărei femei, care apare de regulă în jurul vârstei de 50 de ani şi care poate include o sumedenie de simptome neplăcute, precum bufeuri, transpiraţii nocturne, bătăi anormale ale inimii, creşterea temperaturii corporale şi tulburări de memorie.

Oboseala cronică sau epuizarea apare de regulă după lungi perioade de stres emoţional şi regim de muncă solicitant. Este caracterizată de confuzie, memorie slăbită, incapacitatea de concentrare, tensiune constantă, iritabilitate, letargie mentală, anxietate sau chiar depresie.

Depresia este boala secolului, dar, cu toate acestea, nu mulţi merg la medic pentru a primi tratamentul care se impune. Este caracterizată de lipsa de interes pentru propria persoană şi pentru activităţile zilnice, lipsa de energie şi de concentrare.

Insomnie. Dacă nu dormi între 7 şi 9 ore în fiecare noapte, creierul tău nu va avea suficient timp să se refacă. Astfel, te vei confrunta pe parcursul zilei cu dificultăţi de concentrare, scăderea randamentului gândirii, senzaţie de leşin, dureri de cap şi multe alte probleme ce ţin de digestie. Este indicat să eviţi cafeaua şi alcoolul după prânz şi să eviţi butonarea telefonului sau privitul la televizor până târziu în noapte.

Cum te ajută Bien Plus Energie

Produs natural, fără coloranţi, aromatizanţi, conservanţi sau îndulcitori sintetici, Bien Plus Energie conţine combinaţia perfectă de guarana, rhodiola, Ginkgo biloba şi vitamina B6 ce îmbunătăţeşte funcţiile mentale, combate oboseala şi creşte rezistenţa la efort, reduce efectele nocive ale stresului asupra sistemului nervos, creşte tonusul general al organismului şi nu produce poftă de mâncare.

Guarana. Îmbunătăţeşte memoria – studiile au demonstrat că guarana îmbunătăţeşte memoria cu 32% de la prima administrare – şi concentrarea, combate stresul şi activează sistemul nervos. Este un foarte bun energizant, îmbunătăţeşte randamentul fizic şi psihic şi ajută la refacerea rapidă după efort sau boală.

Rhodiola. Este un adaptogen puternic datorită capacităţii sale de a creşte rezistenţa la factorii de stres. Îmbunătăţeşte munca intelectuală, memoria şi starea psihică.

Ginkgo biloba. Cercetările moderne au arătat că este un excelent stimulent cerebral, îmbunătăţind în scurt timp microcirculația sangvină de la nivelul creierului şi de aceea se recomandă în special pentru maladiile asociate cu scăderea fluxului de sânge din creier. Datorită proprietăţilor antioxidante puternice, Ginkgo biloba contracarează acţiunea radicalilor liberi care distrug celulele cerebrale.

Vitamina B6. Optimizează transmisia nervoasă. Are rol antistres şi în sinteza neurotransmiţătorilor.