Câteva modificări simple îți pot spori performanțele la birou, astfel încât orele petrecute în fața calculatorului să nu se mai fie atât de obositoare.

1.  Pata de culoare verde.Un studiu publicat de Asociația Americană de Științe susține că expunerea la culoarea verde sporește productivitatea. Alege o plantă care nu are nevoie de foarte multă atenție sau îngrijiri speciale și așaz-o pe un colț al biroului.

2. Aroma de mentă.Folosirea aromelor și a uleiurilor esențiale poate stimula funcționarea creierului, iar menta este recunoscută ca având această calitate. Dacă nu te deranjează să miroși toată ziua a mentă, îți poți aplica câteva picături de ulei esențial de mentă pe tâmple sau pe ceafă.

3. Guma de mestecat.Un studiu publicat în Jurnalul Britanic de Psihologie arată că mestecarea gumei ajută la concentrare. Sigur mai găsești loc și pentru un pachet de gumă de mestecat, preferabil mentolată și fără zahăr.

4. Folosirea căștilor.Studii efectuate de Universitatea Cornell din SUA dovedesc că expunerea îndelungată la zgomote are chiar efecte dăunătoare asupra sănătății și evident afectează și concentrarea la birou. Poți folosi căștile mai ales atunci când biroul se aglomerează, acestea dovedindu-se folositoare în a tempera zgomotele, chiar și atunci când nu asculți muzică.

5. O pătură la îndemână.Studii efectuate de Universitatea Cornell dovedesc că o temperatură prea scăzută la birou poate avea un impact negativ asupra productivității.

6. O tăviță de depozitare.Un birou aglomerat și dezordonat vă poate îngreuna munca, dar poate transmite și mesaje greșite celor din jur.

7. Un ceas.Un alt studiu spune că angajații care iau pauze scurte sunt mai productivi. Poate n-ar strica să ai la îndemână un ceas care să te atenționeze din când în când să iei o pauză.

8. Odihnirea ochilor.Pentru a evita oboseala ochilor, Asociația Canadiană a Optimetriștilor recomandă un obicei simplu și la îndemână. La fiecare 20 de minute fă o pauză de 20 de secunde în care să nu privești în ecranul calculatorului, ci un reper aflat la aproape 10 metri.

9. Instalează o aplicație de blocare a mesajelor.Un studiu realizat de Universitatea din Columbia Britanică arată că angajații care au acces limitat la mail sunt mai puțin afectați de stres și, implicit, mai productivi. Încearcă să amâni citirea mesajelor până în momentul în care termini ceea ce ai început, astfel încât să nu te întrerupi de prea multe ori.

10. Lumina naturală.Cercetătorii de la Universitatea Northwestern au dovedit că lumina naturală are un rol important asupra productivității angajaților. Deci asigură-te că biroul tău este într-o încăpere cu geamuri mari.

11. O jucărie antistres. Cercetătorii de la Universitatea Tandon School of Engineering din New York arată că jucăriile antistres ajută la reducerea stresului și îmbunătățirea productivității.

Răspunde cu Da sau Nu la următoarea întrebare: Când îţi ieşi din fire, spui absolut tot ce-ţi trece prin cap, fără să ţii cont de nimeni şi nimic, iar apoi regreţi că ai deschis gură?

Bineînţeles că Da. Şi bineînţeles că, în astfel de cazuri, specialiştii ne recomandă să ne păstrăm calmul şi să ne alegem cu grijă cuvintele, deoarece acestea au puterea de a dărâma o relaţie într-o fracţiune de secundă. Uşor de spus, greu de făcut, nu-i aşa?

Aparent, există în limba română multe cuvinte care, chiar dacă nu sunt jignitoare, agresive sau sunt spuse pe un ton domol, pot dărâma la fel de uşor o relaţie.

Ce cuvinte nu trebuie adresate partenerului

Modul de adresare nu trebuie să fie neapărat unul agresiv sau să îl jignim direct, ca să îl îndepărtăm. Există cuvinte pe care mulţi nu le băgăm în seamă, dar care pot genera acuze nefondate sau chiar pot denota imprecizie, condiţionare sau pesimism.

Cuvinte precum „poate”, „oarecum”, „parcă”, „dacă”, la fel ca şi negaţiile de tipul „nu ştiu”, „nu cred”, sădesc şi cresc în partener, mai repede decât putem crede, sentimentul de incertitudine.

Mai mult decât atât, asocierea unor fraze cu conţinut pesimist cu unele cuvinte precum „imposibil”, „dificil”, „greu”, „niciodată”, „definitiv” poate induce o stare de alertă, chiar de panică, sau o stare de tristeţe care poate merge până la instalarea unei depresii reactive.

Specialiştii recomandă, atunci când partenerul are nevoie de sprijinul şi confirmarea noastră – şi nu numai în această situaţie –, să evităm formulă „da, dar…”, care înseamnă de fapt „nu”, şi poate duce la scăderea simei de sine şi la nevoia de a cauta susţinere şi confirmare în altă parte.

Foloseşte mai des „simplu”, „uşor”, „frumos”, „plăcut” sau… „te iubesc”

Cuvinte pozitive precum „simplu”, „uşor”, „frumos”, „plăcut”, „perfect”, „absolut” au o putere benefică pentru organism, deoarece asociate cu evenimente frumoase, pot detensiona situaţia şi declanşează senzaţia de securitate şi protecţie a ambilor parteneri. Asta se întâmplă deoarece aceste cuvinte sunt încărcate de energii pozitive, iar mintea noastră reacţionează la ele prin secreţia de endorfine în tot corpul.

Pe lângă cuvintele de încurajare, obligatorii pentru o relaţie sănătoasă, mai sunt câteva elemente care nu trebuie să lipsească din viaţa de cuplu, precum: timpul acordat partenerului, daruri simbolice, mici servicii şi mângâierile fizice.

Aproape intuitiv ştim că râsul este una dintre cele mai bune metode prin care putem face faţă stresului. De fapt, unele cercetări ştiinţifice nu doar confirmă această intuiţie, ci merg şi mai departe, comparând efectul râsulul cu cel al unui drog cu reacţii puternice sau al unui virus contagios care aduce o mulţime de beneficii pentru minte şi corp.

Iată câteva motive pentru care râsul este cel mai bun medicament:

1. Râsul ajută organismul să elibereze endorfine. Un studiu recent arată că momentele în care râdem împreună cu cei apropiaţi eliberează endorfine la nivelul creierului, ce potenţează starea de bine.

2. Râsul ne ajută să formăm mai uşor legături sociale, datorită efectului endorfinelor, explicat mai sus. Acesta este şi motivul pentru care râsul este atât de contagios. Răspândirea eliberării de endorfine încurajează solidaritatea şi ne oferă un sentiment de siguranţă. Creierele persoanelor dintr-un grup social funcţionează în astfel de momente că transmițătoare ale acestor reacţii, ce declanşează la rândul lor reacţia în lanţ similară cu un joc de domino. De aceea, se întâmplă uneori să avem zâmbetul pe buze de fiecare dată când cineva râde, chiar dacă nu ştim motivul.

3. Râsul stimulează conectivitatea creierului. O cercetare de specialitate a scos în evidenţă diferenţele de percepţie ale tipurilor de râs, de la râsul de bucurie la cel sarcastic sau cel provocat de gâdilare, fiecare dintre acestea activând legături noi între diferite regiuni ale creierului. Mai mult decât atât, de fiecare dată când cineva râde, creierul nostru încearcă să descrifreze semnificaţia reacţiei şi ce anume comunică persoana respectivă prin râs, iar această activitate întăreşte conexiunea dintre diferite regiuni ale creierului.

4. Râsul este esenţial pentru sănătatea relaţiei amoroase. Un studiu de specialitate a arătat că femeile râd de aproape două ori mai mult decât bărbaţii, însă cei din urmă sunt aceia care stârnesc momentele de râs. Cercetorii sunt de părere că există motive întemeiate pentru care lucrurile stau aşa, iar acestea se referă în principal la modul în care se formează relaţiile dintre oameni, precum şi la modul în care relaţiile amoroase se dezvoltă şi se menţin. Femeile tind să caracterizeze bărbatul visurilor lor ca având printre alte calităţi şi umorul, iar bărbaţii se simt atraşi de femeile care râd mai des.

5. Râsul este un antidepresiv natural, întrucât prin râs se activează eliberarea neurotransmiţătorului serotonină. Deşi studiile de specialitate nu arată cât durează acest efect, izbucnirea în râs are un efect destul de puternic asupra creierului, acţionând precum un medicament ce înlătură depresia.

6. Râsul ne protejează inima. Alte cercetări de specialitate au arătat că râsul are un efect antiinflamator, ce protejează vasele de sânge şi muşchii cardiaci de efectele nocive ale bolilor cardiovasculare. Deşi oamenii de ştiinţă nu pot explica în prezent cum se întâmplă acest lucru, aceştia intuiesc că reacţia ar fi legată de diminuarea răspunsului pe care corpul uman îl are în faţă stresului, ce este în mod direct conectat cu un nivel crescut de inflamaţie în întreg organismul.

Gata şi vacanţa această! Ştim cu toţii că revenirea la birou nu este niciodată distractivă. Brusc te simţi iar stresat şi fără chef de muncă. Şi totuşi, prima zi de muncă după întoarcerea din vacanţă nu trebuie să fie una dintre cele mai grele. Specialiştii recomandă câteva metode simple care te pot ajuta să-ţi reintri în ritm mult mai uşor astfel încât revenirea să nu fie un coşmar, scrie businessinsider.com.

Începe ziua devreme

Dacă vrei să fii relaxat la locul de muncă, trebuie să te pregăteşti. „Mergeţi la culcare devreme în noaptea dinainte şi treziţi-vă mai devreme decât de obicei. Astfel, veţi diminua avalanşa volumului de muncă şi veţi avea un început mai uşor“, spune Lynn Taylor, expert în organizarea muncii.

Nu îţi programa prea multe activităţi

Nu programa prea multe întâlniri şi termene limită în prima zi după concediu. Asta te va face să nu te simţi copleşit. „În mod ideal, încercaţi să vă menţineţi programul în prima zi de muncă, nu programaţi prea multe întâlniri, astfel încât să aveţi timp să vă adaptaţi“, a declarat Michael Kerr, autorul cărţii „Avantajul umorului“. Acesta recomandă şi stabilirea unei strategii înainte de a începe ziua de muncă. „Luaţi-vă câteva minute pentru a vă planifica ziua înainte de a o începe, concentraţi-vă pe priorităţile pe care le aveţi şi nu vă sfiiţi să cereţi ajutor. Ocupaţi-vă mai întâi de situaţiile urgenţe şi decideţi ce este cel mai important de făcut“, recomandă Kerr.

Pune-te la curent cu schimbările intervenite

Înainte de a te reîntoarce la e-mail-uri şi proiecte, Ryan Kahn, antrenor de carieră, recomandă să te pui la curent cu schimbările care au avut loc în perioada în care ai fost în vacanţă. „Aflaţi dacă au fost evenimente sau schimbări majore. În acest fel vă veţi intra mai uşor în ritm, înainte de a vă scufundă în detaliile zilnice ale muncii”, spune acesta.

Nu pierde timpul răspunzând la mailuri

Fereşte-te să-ţi pierzi prea mult timp pentru a răspunde la toate e-mailurile pe care le-ai primit în timp ce ai fost în concediu. „Este uşor să vă pierdeţi în a răspunde la fiecare e-mail, fără a lua în considerare dacă este cea mai bună variantă de utilizare a timpului în prima zi după concediu. Fiţi strategic şi răspundeţi doar la mailurile urgente“, spune Kerr.

Înainte de a citi rândurile de mai jos, te rugăm să te gândeşti 10 secunde la ce anume te face fericit/ă. Suntem convinşi că nu veţi răspunde „Nimeni şi nimic”. Şi pentru că fericirea joacă un rol extrem de important în viaţa fiecăruia, cercetătorii din domeniul neurologiei sunt ferm convinşi că doar prin intermediul unor obiceiuri simple putem fi mult mai fericiţi, relatează time.com.

Conform unui studiu publicat recent, tot ce trebuie să facem este să ţinem cont de lista următoare. Ce ne face cu adevărat fericiţi? Aceasta este întrebarea la care Alex Korb, un cercetător din domeniul neurologiei, din cadrul UCLA, a găsit răspunsul. Acesta a conceput o listă simplă cu sugestii, având scopul de a ne face mai fericiţi cu fiecare zi.

1. Ascultă muzica din cele mai fericite momente din viaţă. Liniile melodice au un impact impresionant asupra creierului, amintindu-ne de locuri în care am mai auzit acele melodii specifice. „Să presupunem că perioada liceului a fost cea mai fericită. Dacă începi să asculţi melodii pe care le fredonai atunci, vei ajunge să te conectezi cu acele momente fericite, reuşind să aduci în prezent o parte din sentimentele respective”, a declarat Korb pentru time.com.

2. Zâmbeşte şi poartă ochelari de soare. De multe ori, creierul nostru primeşte informaţii diverse şi nu ştie cum să reacţioneze, astfel că se orientează după diverse indicii, fenomen denumit „biofeedback”. De exemplu, atunci când suntem fericiţi avem tendinţa de a zâmbi, iar atunci când zâmbim creierul poate să perceapă acest lucru spunând „zâmbesc, deci sunt fericit”. Pornind de la acest principiu, atunci când suntem abătuţi tot ce trebuie să facem este să zâmbim. „Trebuie să ne păcălim creierul până când îl vom convinge că avem motive de a fi fericiţi”, explică Alex Korb. De fapt, studiile arată că un zâmbet îi furnizează creierului o cantitate de plăcere asemănătoare cu 2.000 de batoane de ciocolată sau 25.000 $. Referitor la purtatul ochelarilor de soare, explicaţia cercetătorului este şi mai simplă: lumina puternică ne face să fim crispaţi, iar asta va transmite creierului faptul că suntem nefericiţi, stresaţi sau abătuţi. Astfel, ochelarii de soare rezolvă această problemă, lucru receptat şi de mintea noastră.

3. Gândeşte-te la scopurile tale pentru a-ţi schimba modul în care priveşti lucrurile. În momentul în care te simţi stresat este important să te gândeşti la planurile tale pe termen lung. Acest lucru îi va transmite creierului un simț al controlului asupra lucrurilor din jur şi va duce la eliberarea dopaminei, hormonul ce produce plăcerea şi implicit fericirea.

4. Ai grijă să dormi bine. Depresia este de multe ori responsabilă şi de insomnii şi, în acelaşi timp, lipsa somnului accentuează depresia. Alex Korb ne sfătuieşte să folosim cât mai multă lumina la amiază, iar seara să o folosim cât mai puţin, pentru a-i transmite creierului că se apropie timpul de odihnă.