Există anumite sentimente, emoții și acțiuni care ne seacă de energie, iar altele care ne dau bunăstare și vitalitate. Minciuna, mania, invidia sunt „mâncătoare” de energie. La acestea se mai pot adauga alimentația, organizarea deficitară a activităților zilnice și chiar faptul că nu știm să ne relaxăm.
În opinia psihologilor, oamenii erau mai fericiți acum două decenii față de prezent, deoarece acum aceștia experimentează prea multe lucruri care sunt mari consumatoare de energie inutilă, iar factorii de stres din spatele acestor acțiuni generează sentimente și emoții tot mai puternice.
Suntem tot mai apatici. Dormim mai puțin, mâncăm mai prost, nu ne gestionăm bine timpul, stăm prea mult la calculator, cu ochii în telefonul mobil, lucrăm și iubim haotic. În genere, haosul este mare consumator de energie, atât fizică, cât mai ales psihică. Am uitat să ne bucurăm de lucrurile mărunte, am uitat să ne relaxăm, trăim într-un stres continuu. Acest lucru conduce la oboseală cronică, pierderi de memorie, anxietate, depresie şi, până la urmă, toate aceste stări se transformă în boli fizice.
Principalele motive, care, din punctul de vedere al specialiştilor, conduc la un deficit considerabil de energie:
1. Alimentaţia. Din cauza consumului de alimente greoaie şi mai ales din cauza combinării nepotrivite dintre acestea, digestia este mai grea şi duce astfel la un consum energetic mai mare. Totul porneşte de la alimentaţia de dimineaţă şi cum reuşim să ne oferim energie şi bunăstare pentru toată ziua care se află în faţa noastră.
2. Organizarea proastă a activităţilor zilnice. Aşa cum mâncăm în grabă, citim în grabă, ne salutăm vecinii în grabă când plecăm spre serviciu, aşa se întâmplă cu toate activităţile noastre zilnice. Totul se petrece în viteză. Când nu ne organizăm bine activităţile zilnice şi ne grăbim în orice facem, rata de eşec este tot mai mare. Când eşuăm, ne enervăm, când ne enervăm ne certăm cu oamenii, de la ceartă apar despărţirile, concedierile şi marile drame. Dacă ne-am face o listă de activităţi, mai puţine, dar mai clare, atunci am fi mult mai organizaţi şi vom evita să consumăm energie inutilă.
3. Lipsa pauzelor. Atunci când relaxarea nu este determinată în mod conştient, poate apărea starea de plictiseală. Lucrăm prea mult, ne consumăm prea mult, ne concentrăm prea mult pe lucruri inutile şi uităm să ne mai relaxăm. Cel puţin o dată pe săptămână, avem nevoie de o pauză totală, în care să mergem în parc, în care să mergem la picnic, în care să vorbim mai mult cu cei dragi sau să plecăm departe de stres, într-un city-break.
4. Activităţile care depăşesc limitele noastre de efort şi asumarea prea multor responsabilităţi. Din dorinţa de a demonstra şefului cât suntem de folositori, ne asumăm activităţi şi responsabilităţi tot mai mari, care nu sunt trecute în fişa postului. Iar dacă, după o perioadă de timp, constatăm că nu am reuşit să ne impresionăm şeful, din cauză că vom fi mereu obosiţi şi nu am performat la capacitate maximă, ne simţim frustraţi, fapt ce se va vedea în toate aspectele vieţii. Nu ştim să spunem NU atunci când nu vrem, nu putem, nu ne face plăcere, nu avem timp, şi ajungem la supraaglomerare fizică, psihică, emoţională şi inevitabil, la apariţia stresului.
5. Minciuna. Întotdeauna o minciună conduce la o alta, iar la un moment dat vom ajunge la un lung şir de minciuni. Ca să ţinem minte toată realitatea minciunii, trebuie să ne punem la lucru toate părţile din creier, iar acest lucru ne va epuiza îngrozitor atât mental, cât mai ales emoţional. La un moment dat, ne vom da de gol, iar când oamenii dau semne că nu cred în ceea ce spunem, mai adăugăm un element la bagajul de energii consumate inutil.
6. Nemulţumirea. „Cei nemulţumiţi de ceea ce nu au, de ceea ce nu li se întâmplă, de ceea ce este sau nu este în viaţă lor, se plâng continuu risipindu-şi astfel energia pe care ar putea-o folosi pentru a acţiona chiar în direcţiile de care se plâng”, consideră specialiştii în psihologie.
7. Invidia. O investire a energiei în preocuparea faţă de celălalt nu poate aduce decât pierderi.
8. Mândria. „Eu nu fac asta”, „mie mi-e ruşine”, „de ce eu primul/a?”, „cum să cer eu ajutor?”, „ştie el/ea mai bine decât mine?”… și multe alte gânduri sau afirmaţii de acest gen, ne ţin energia canalizată asupra unei atitudini critice, de rezervă, de negare, de îndepărtare de la soluţia problemei.
9. Tristeţea, grijile de orice fel, gelozia, scepticismul, neiertarea, melancolia, gândul la trecut. Blocarea în aceste stări, din cauza consumului imens de energie, duc la epuizare fizică.
10. Furia/ mania. Într-o criză de furie consumul energetic este extraordinar de mare, mintea este epuizată, corpul la fel, este tulburată percepţia, se instalează o scădere a inteligenţei şi a memoriei.