Există anumite sentimente, emoții și acțiuni care ne seacă de energie, iar altele care ne dau bunăstare și vitalitate. Minciuna, mania, invidia sunt „mâncătoare” de energie. La acestea se mai pot adauga alimentația, organizarea deficitară a activităților zilnice și chiar faptul că nu știm să ne relaxăm.

În opinia psihologilor, oamenii erau mai fericiți acum două decenii față de prezent, deoarece acum aceștia experimentează prea multe lucruri care sunt mari consumatoare de energie inutilă, iar factorii de stres din spatele acestor acțiuni generează sentimente și emoții tot mai puternice.

Suntem tot mai apatici. Dormim mai puțin, mâncăm mai prost, nu ne gestionăm bine timpul, stăm prea mult la calculator, cu ochii în telefonul mobil, lucrăm și iubim haotic. În genere, haosul este mare consumator de energie, atât fizică, cât mai ales psihică. Am uitat să ne bucurăm de lucrurile mărunte, am uitat să ne relaxăm, trăim într-un stres continuu. Acest lucru conduce la oboseală cronică, pierderi de memorie, anxietate, depresie şi, până la urmă, toate aceste stări se transformă în boli fizice.

Principalele motive, care, din punctul de vedere al specialiştilor, conduc la un deficit considerabil de energie:

1. Alimentaţia. Din cauza consumului de alimente greoaie şi mai ales din cauza combinării nepotrivite dintre acestea, digestia este mai grea şi duce astfel la un consum energetic mai mare. Totul porneşte de la alimentaţia de dimineaţă şi cum reuşim să ne oferim energie şi bunăstare pentru toată ziua care se află în faţa noastră.

2. Organizarea proastă a activităţilor zilnice. Aşa cum mâncăm în grabă, citim în grabă, ne salutăm vecinii în grabă când plecăm spre serviciu, aşa se întâmplă cu toate activităţile noastre zilnice. Totul se petrece în viteză. Când nu ne organizăm bine activităţile zilnice şi ne grăbim în orice facem, rata de eşec este tot mai mare. Când eşuăm, ne enervăm, când ne enervăm ne certăm cu oamenii, de la ceartă apar despărţirile, concedierile şi marile drame. Dacă ne-am face o listă de activităţi, mai puţine, dar mai clare, atunci am fi mult mai organizaţi şi vom evita să consumăm energie inutilă.

3. Lipsa pauzelor. Atunci când relaxarea nu este determinată în mod conştient, poate apărea starea de plictiseală. Lucrăm prea mult, ne consumăm prea mult, ne concentrăm prea mult pe lucruri inutile şi uităm să ne mai relaxăm. Cel puţin o dată pe săptămână, avem nevoie de o pauză totală, în care să mergem în parc, în care să mergem la picnic, în care să vorbim mai mult cu cei dragi sau să plecăm departe de stres, într-un city-break.

4. Activităţile care depăşesc limitele noastre de efort şi asumarea prea multor responsabilităţi. Din dorinţa de a demonstra şefului cât suntem de folositori, ne asumăm activităţi şi responsabilităţi tot mai mari, care nu sunt trecute în fişa postului. Iar dacă, după o perioadă de timp, constatăm că nu am reuşit să ne impresionăm şeful, din cauză că vom fi mereu obosiţi şi nu am performat la capacitate maximă, ne simţim frustraţi, fapt ce se va vedea în toate aspectele vieţii. Nu ştim să spunem NU atunci când nu vrem, nu putem, nu ne face plăcere, nu avem timp, şi ajungem la supraaglomerare fizică, psihică, emoţională şi inevitabil, la apariţia stresului.

5. Minciuna. Întotdeauna o minciună conduce la o alta, iar la un moment dat vom ajunge la un lung şir de minciuni. Ca să ţinem minte toată realitatea minciunii, trebuie să ne punem la lucru toate părţile din creier, iar acest lucru ne va epuiza îngrozitor atât mental, cât mai ales emoţional. La un moment dat, ne vom da de gol, iar când oamenii dau semne că nu cred în ceea ce spunem, mai adăugăm un element la bagajul de energii consumate inutil.

6. Nemulţumirea. „Cei nemulţumiţi de ceea ce nu au, de ceea ce nu li se întâmplă, de ceea ce este sau nu este în viaţă lor, se plâng continuu risipindu-şi astfel energia pe care ar putea-o folosi pentru a acţiona chiar în direcţiile de care se plâng”, consideră specialiştii în psihologie.

7. Invidia. O investire a energiei în preocuparea faţă de celălalt nu poate aduce decât pierderi.

8. Mândria. „Eu nu fac asta”, „mie mi-e ruşine”, „de ce eu primul/a?”, „cum să cer eu ajutor?”, „ştie el/ea mai bine decât mine?”… și multe alte gânduri sau afirmaţii de acest gen, ne ţin energia canalizată asupra unei atitudini critice, de rezervă, de negare, de îndepărtare de la soluţia problemei.

9. Tristeţea, grijile de orice fel, gelozia, scepticismul, neiertarea, melancolia, gândul la trecut. Blocarea în aceste stări, din cauza consumului imens de energie, duc la epuizare fizică.

10. Furia/ mania. Într-o criză de furie consumul energetic este extraordinar de mare, mintea este epuizată, corpul la fel, este tulburată percepţia, se instalează o scădere a inteligenţei şi a memoriei.

La întrebarea „Când te-ai simțit stresat ultima dată?”, mai mult ca sigur că nu avem nevoie de prea mult timp de gândire. Răspunsul cel mai exact ar suna cam așa: „mai des decât ar trebui”. În rândurile ce urmează nu vom povesti despre cauzele și sursele stresului, ci despre ce se întâmplă în corpul nostru când ne stresăm.

Este natural să fim stresați în momente de presiune, cum ar fi în timpul unui examen, însă suntem construiți fiziologic pentru a face față stresului și pentru a reacționa la acesta, scrie theconversation.com. Când ne simțim sub presiune, sistemul nervos instruiește corpul să elibereze hormoni de stres, incluzând adrenalina, noradrenalina și cortizolul. Aceștia produc modificări fiziologice pentru a ne ajuta să facem față amenințării sau pericolului. Acesta se numește “răspunsul la stres”.

Stresul poate fi de fapt pozitiv, deoarece răspunsul la stres ne ajută să rămânem atenți, motivați și concentrați asupra sarcinii. De obicei, atunci când presiunea dispare, corpul se reechilibrează și începem să ne simțim liniștiți din nou. Dar când trăim într-o stare de stres prea des sau prea mult timp sau când sentimentele negative ne copleșesc capacitatea de a face față, atunci vor apărea probleme. Activarea continuă a sistemului nervos – care se confruntă cu “răspunsul la stres” – duce la uzura corpului.

Când suntem stresați, sistemul respirator este imediat afectat. Avem tendința de a respira mai greu și mai repede, într-un efort de a distribui rapid sânge bogat în oxigen în corp. Deși acest lucru nu este o problemă pentru majoritatea dintre noi, ar putea fi o problemă pentru persoanele care suferă de astm bronșic și care pot simți că nu mai pot respira. De asemenea, poate provoca respirație rapidă și superficială, ceea ce poate duce la hiperventilație. Acest lucru este mai probabil dacă cineva este predispus la anxietate și atacuri de panică.

Stresul face rău și sistemului nostru imunitar. Cortizolul eliberat în corpul nostru suprimă sistemul imunitar și căile inflamatorii și astfel devenim mai sensibili la infecții și afecțiuni inflamatorii cronice. Abilitatea noastră de a lupta împotriva bolilor este redusă.

Sistemul musculoscheletal este, de asemenea, afectat. Mușchii noștri devin tensionați, în mod normal este metoda naturală a organismului de a ne proteja de răni și durere. Însă, tensiunea musculară repetată poate provoca dureri și atunci când apare la umeri, gât și cap.

Există efecte cardiovasculare. Când stresul este acut, ritmul cardiac și tensiunea arterială cresc, dar revin la normal odată ce stresul acut a trecut. Dacă stresul acut este repetat sau dacă stresul devine cronic (pe o perioadă lungă de timp), acesta poate provoca leziuni vaselor sanguine și arterelor. Acest lucru crește riscul de hipertensiune arterială, infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

Sistemul endocrin suferă și el. Acest sistem are un rol important în reglarea dispoziției, creșterii și dezvoltării, funcționării țesuturilor, metabolismului și proceselor de reproducere. Metabolismul nostru este afectat. Hipotalamusul este localizat în creier și are un rol esențial în conectarea sistemului endocrin la sistemul nervos. Semnalele de stres care vin de la hipotalamus declanșează eliberarea hormonilor de stres – cortizol și epinefrină, iar apoi zahărul din sânge (glucoza) este produs de ficat pentru a vă oferi energie pentru a face față situației stresante. Majoritatea oamenilor reabsorb zahărul din sânge suplimentar atunci când stresul dispare, dar pentru unii există un risc crescut de diabet.

Stresul poate avea unele efecte gastrointestinale neplăcute. S-ar putea să apară arsuri la stomac și reflux gastroesofagian, mai ales dacă ne-am schimbat obiceiurile alimentare și mâncăm mai mult sau mai puțin sau am crescut consumul de alimente grase și zaharoase. Capacitatea intestinului de a absorbi substanțele nutritive din alimente poate fi redusă. Este posibil să avem dureri de stomac, balonare și greață, diaree sau constipație.

Pot apărea probleme și cu sistemul reproducător. Pentru bărbați, stresul cronic poate afecta producția de testosteron și spermă și poate duce chiar la disfuncții erectile sau la impotențăa. Femeile pot prezenta schimbări ale ciclurilor menstruale și simptome premenstruale accentuate.

Stresul și mintea

Stresul are efecte asupra bunăstării noastre emoționale. Este normal să ai zile mai bune și zile mai proaste, dar când suntem stresați, ne putem simți mai obosiți, avem schimbări de dispoziție sau suntem mai iritabili decât de obicei, avem probleme cu somnul. Acest lucru afectează concentrarea, atenția, învățarea și memoria. Cercetatorii au asociat lipsa calității somnului cu probleme cronice de sănătate, depresie și chiar obezitate.

Modul în care ne confruntăm cu stresul are un efect suplimentar, indirect, asupra sănătății noastre. Sub presiune, oamenii pot adopta obiceiuri nocive, cum ar fi fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri pentru a scădea stresul. Dar aceste comportamente sunt modalități nepotrivite de adaptare și conduc doar la probleme de sănătate și riscuri pentru siguranța și bunăstarea noastră personală.

Deci, trebuie să învățăm să ne gestionam stresul. Unele stresuri în viață sunt normale – și un pic de stres ne poate ajuta să fim alerți, motivați, concentrați, energici și chiar excitați.