BienPlus Antistres – Page 2

Auzi tot mai des în jur de cupluri care s-au destrămat, iar dacă încerci să afli cauza, de cele mai multe ori primeşti acelaşi răspuns: „Am ajuns într-un punct în care nu mai reuşeam să comunicăm”.

Din păcate, trăim într-o lume a vitezei. Suntem mereu pe fugă, timpul pare să nu ne mai ajungă, iar sarcinile par tot mai multe. De cele mai multe ori ajungem acasă epuizaţi şi tot ce ne dorim este să dormim. Suntem nervoşi, iritaţi, uităm de noi, de prieteni, de viaţă socială, iar la un moment dat ne trezim că viaţa de cuplu este şi ea afectată. Lipsa atenţiei pentru partener naşte frustrări, în timp ajungem să ne înstrăinăm unul de celălalt.

Iată câteva sfaturi care te pot ajuta să depăşeşti un moment de criză:

Fă o schimbare de rutină

Rutina contribuie şi ea la îndepărtarea partenerilor şi tocmai de aceea este bine ca din când în când să faci o schimbare în program. De exemplu, alegeţi alt drum spre serviciu, practicaţi împreună un sport, mergeţi mai des la restaurant, la film sau la teatru.

Preia din sarcinile partenerului

Dacă simţi că partenerul tău trece printr-o perioadă stresantă la muncă, atunci ar fi bine să preiei o parte din îndatoririle de familie. De exemplu, poţi lăsa casa pe mâna unui specialist în curăţenie, iar voi să petreceţi o după-amiază minunată împreună. Dacă nu mai aveţi mâncare în frigider, atunci comandă ceva.

Nu minimiza problemele partenerului

Chiar dacă uneori ţi se pare că problema partenerului tău nu este una atât de gravă, încearcă să te gândeşti că suntem diferiţi şi că fiecare percepe problemele în felul său.

Întreabă-ţi partenerul cum îl poţi ajută

Dacă ţi se pare că nimic din ce faci nu îl face pe partenerul tău să se simtă mai bine, atunci întreabă-l direct cum anume îl poţi ajută.

Acordă importanță vieţii sexuale

Potrivit specialiştilor, sexul este cel mai bun medicament împotriva stresului. Oxitocina este o substanţă care se eliberează în organism odată cu apariţia orgasmului şi care ne relaxează şi ne dă o stare de bine. De aceea este indicat să faceţi sex ori de câte ori simţiţi nevoia de a te relaxa după o zi agitată şi obositoare.

Noul an a venit cu multe proiecte, iar uneori îţi doreşti că ziua să aibă mai mult de 24 de ore pentru a le putea face pe toate. Deadline-urile ţi se par tot mai scurte, şefii tot mai exigenţi, timpul pentru tine şi ai tăi tot mai puţin, iar somnul parcă nu-ţi ajunge niciodată. Cum gestionezi aşadar stresul la serviciu?

1. Nu mai fi perfecţionist pentru că asta este un factor în plus de stres. Învaţă să treci mai departe şi să laşi eventualele îmbunătăţiri ale proiectului la care lucrezi pentru mai târziu.

2. Ştiu că îţi place să deţii controlul, dar e indicat să nu faci totul de unul singur şi să înveţi să delegi sarcini. Astfel, vei evita să ajungi la epuizare.

3. Dacă ai multe de rezolvat şi ziua ţi se pare prea scurtă, începe lucrul mai devreme şi fă-ţi un plan foarte clar.

4. Nu uită să faci pauze. Este important să te desprinzi pentru câteva minute de birou şi musai să vorbeşti şi despre altceva decât muncă.

5. Învaţă să spui Nu celor care vin la ţine cu „urgenţe”. Nu le poţi rezolva pe toate, iar aceste întreruperi nu fac decât să te scoată din ritm.

În ultimii ani auzim tot mai des cuvântul stres fără să ştim foarte bine care sunt efectele sale asupra organismului nostru şi fără să ne întrebăm dacă ne afectează în egală măsură pe toţi, bărbaţi şi femei.

Se pare că cercetătorii au ajuns la concluzia că oamenii se comportă extrem de diferit atunci când se confruntă cu unul dintre duşmanii cei mai de temut ai acestor vremuri: stresul.

Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Viena, Universitatea din Freiburg, în colaborare cu International School for Advanced Studies din Trieste, a scos la iveală faptul că, atunci când sunt stresaţi, bărbaţii au tendinţa de a deveni mai egocentrici şi nu mai fac diferenţa între emoţiile lor şi ale celor din jur.

Spre deosebire de aceştia, femeile stresate sunt mai empatice şi mai sociabile.

Atunci când au iniţiat acest studiu, cercetătorii s-au gândit că, în perioadele stresante, oamenii au tendinţa de a deveni mai egocentrici. Aceasta este, de altfel, o reacţie firească pentru că diminuează încărcătura emoţională pe care o provoacă stresul.

Aşteptările lor au fost însă înşelate în ceea ce le priveşte pe femei, această tendinţă probându-se doar în cazul bărbaţilor, care au reprezentat jumătate din subiecţii incluşi în studiu.

Studiul a demonstrat că femeile, cu cât sunt mai stresate, caută tot mai mult sprijin exterior şi sunt mult mai interesate să interacţioneze cu oamenii.

Perioada în care copilul trece într-o nouă etapă este una plină de emoţii, atât pentru părinţi, cât şi pentru copil. De aceea este esenţial ca micuţul să nu simtă că trece singur prin schimbarea la care este supus, ci este susţinut şi înţeles de cei din jurul sau, în special de familie.

Copiii sunt foarte sensibili, ei participă activ şi se implică în schimbările care au loc în jurul lor.
Trecerea de la grădiniţă la şcoală constituie pentru copil o situaţie generatoare de stres. Noi colegi, o nouă locaţie, un nou program, noi reguli sunt modificări cărora acesta trebuie să le facă faţă.
Copii nu ştiu să gestioneze situaţiile tensionate la care sunt supuşi şi dezvoltă diverse manifestări fizice şi psihologice.

Dintre manifestările fizice, printre cele mai frecvente pe care este recomandat să le iei în considerare sunt: tulburările de somn, durerile de burtică şi de cap, lipsa poftei de mâncare.

Manifestările psihologice provocate de stres se manifestă în cazul copiilor prin schimbări bruşte de natura: plânsului excesiv, ţipetelor, coşmarurilor, lipsa atenţiei şi concentrării, tendinţei de izolare, reacţii exagerate.

Este important să monitorizezi cu atenţie copilul şi să vezi dacă pe lângă aceste semne mai apar şi alte simptome, asociate diverselor boli, însă iată şi câteva recomandări bune de luat în seamă în perioada de tranziție a copilului de la grădiniţă la şcoală:

Dezvoltă o atitudine pozitivă a copilului faţă de şcoală;
Pregăteşte psihologic copilul pentru şcoală;
Ai grijă să menţii un mediu familial stabil;
Ai răbdare în trasarea standardelor înalte pentru şcoală.

Te-ai gândit vreodată că atunci când îţi ţii de mână copilul sau partenerul nu îţi manifeşti doar afecţiunea, ci îl ajuţi să fie mai puţin stresat? Acest gest, aparent banal, apare în mod instinctiv atunci când vrem să oferim alinare sau încredere cuiva şi are drept efect scăderea anxietăţii, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii canadieni de la Queen’s University din Kingston (Ontario).

Aceştia au studiat efectele pe care le are acest gest în cadrul relaţiei mamă-fiică, mai exact atunci când fiicele urmau să susţină o prezentare în public. Cercetarea a urmărit felul în care se modifică gradul de stres, cu ajutorul măsurării activităţii electrice a pielii şi a producerii transpiraţiei.

S-au luat în considerare două situaţii: una în care mama îşi ţine fiica de mână şi cealaltă în care mama nu face acest gest. Atât mamele, cât şi fiicele au trebuit să completeze, înainte de experiment, un chestionar care avea drept scop evaluarea relaţiei dintre ele. Astfel, s-a observat că, indiferent de relaţia dintre mamă şi fiică, contactul fizic le ajută pe amândouă să îşi gestioneze mai bine stările de stres.

Atunci când nu se ţineau de mână, s-a constatat că prezenţa mamei a dus la scăderea anxietăţii, dar numai în cazurile în care între mamă şi fiică exista o relaţie bună. Contactul fizic, în schimb, ajută la diminuarea stresului şi a anxietăţii chiar şi atunci când relaţia dintre cele două nu este bună pentru că acest gest ajută la calmarea amândurora.

De altfel, oamenii de ştiinţă numesc acest fenomen „împărţirea încărcăturii emoţionale“.

Dificultăţi de învăţare, un examen greu precum Bacalaureatul, probleme de integrare în grup, dorinţa de a fi cool şi acceptat de colegi, probleme sentimentale sau legate de aspectul fizic, relaţia cu familia, abuzul fizic şi/sau emoţional, divorţul părinţilor sunt tot atâtea motive care pot conduce la stres şi chiar la depresie în rândul adolescenţilor.

Stresul poate veni aşadar:

De la părinţi: „Nu mă dezamăgi”, „Trebuie să fii cel mai bun”, „Grăbeşte-te”, „Nu mai piede vremea şi apucă-te de învăţat”, „Nu te mai băga în belele”, „Încearcă să-ţi faci prieteni” etc.
De la prieteni: „Încearcă şi tu. Nu fi fraier”, „Nu ieşi cu ei. Sunt loseri”, „Ce e cu tricoul asta?”, „Eşti gras. Nu mai mânca” etc.
De la tine însuţi: „Trebuie să slăbesc, să arăt bine”, „Nu-mi plac hainele mele”, „Trebuie să înscriu mai multe goluri”, „Trebuie să le demonstrez alor mei că nu mai sunt un copil”, „Oare mă place? Trebuie să o cuceresc” etc.

Iată câteva sfaturi care te vor ajută să controlezi stresul:

Fă tot posibilul să dormi bine. Este greu să te odihneşti mai ales în preajma examenelor, dar există câteva lucruri pe care le poţi face pentru a avea un somn odihnitor. Nu învăţa şi nu face nimic din ce te-ar putea stresa cu o oră înainte de a te băga în pat. Renunţă la telefon, televizor sau calculator şi foloseşte o lumină apropiată de lumina zilei. Nu te panica dacă nu adormi, ci imaginează-ţi că eşti în vacanţă şi că te bucuri de soare şi prieteni.
Nu sări peste mese. Creierul are nevoie de mâncare, pentru a funcţiona în parametrii doriţi. Între mese poţi consuma nuci, alune, fructe sau brânză.
Închide-ţi telefonul pentru câteva momente în fiecare zi. Reţelele sociale te ajută să te simţi parte din grup, dar în acelaşi timp te împiedică să te relaxezi.
Nu renunţa la lectura de plăcere. Asta te va ajuta să te relaxezi şi să uiţi de griji. În plus, vei adormi mai uşor.
Găseşte-ţi un hobby. Chiar dacă ai foarte mult de învăţat şi crezi că nu-ţi mai rămâne timp pentru nimic, nu uita că şi creierul are nevoie de pauze. Iar hobby-urile te ajută să uiţi de griji şi să te destresezi.
Cere ajutor atunci când simţi că nu poţi gestiona problemele pe care le ai. Întotdeauna vei găsi un adult dispus să te asculte şi să te ajute.

Bacalaureatul este în plină desfăşurare, aşa că şi stresul, atât al părinţilor, cât şi al copiilor, devine tot mai mare. Ce se întâmplă când suntem stresaţi?

Fiecare dintre noi a trecut prin perioade aglomerate, când am avut foarte multe de făcut într-un timp foarte scurt. Iar dacă eşti adolescent şi te afli în faţa unui examen atât de important precum Bacalaureatul, îţi este greu să-ţi gestionezi emoţiile, iar stresul se instalează uşor, uşor. Astfel, eşti tot mai predispus să uiţi ce înveţi, adormi greu, iar dimineaţa nu îţi este uşor să te trezeşti, ai un somn agitat, apetit scăzut, te simţi mereu obosit, eşti neliniştit şi devii uşor iritabil, iar inima îţi bate parcă mai repede decât de obicei.

Ce este bine să faci?

Nu te suprasolicită. Dacă înveţi de dimineaţa până seara, fără pauze regulate, nivelul de stres va creşte cu siguranţă.
Ia-ţi pauze de relaxare. Stabileşte-ţi foarte bine programul de învăţare şi include neapărat pauze de relaxare. Nu renunţa pe perioada examenelor la activităţile care te ajută să te simţi bine.
Fă mişcare. Fie că alegi să îţi începi ziua cu o plimbare scurtă, fie că optezi pentru câteva exerciţii de fitness, important este să nu renunţi. Sportul este o modalitate excelentă de a scapă de stres.
Învaţă să respiri corect. Astfel îţi scazi nivelul de stres, îţi controlezi mai bine emoţiile şi reuşeşti să te concentrezi mai bine.
Încearcă să nu te laşi influenţat de părerile celor din jur şi să nu cazi pradă presiunii exterioare.
Odihneşte-te. Nu ignora somnul pentru că lipsa acestuia duce cu siguranţă la creşterea nivelului de stres.

Numeri zilele care au mai rămas până la vacanță și visezi deja cu ochii deschiși la perioada minunată care te așteaptă? Când spui „Vacanță”, gândul te duce la o perioadă de relaxare și odihnă la munte sau la mare, la peisaje care îți încântă privirea.

Teoretic, vacanța este o perioadă de relaxare și odihnă, o pauză necesară de la activitățile profesionale. Practic, însă, ea poate fi și o sursă de stres. Deși poate părea paradoxal, plecarea în concediu provoacă anumitor persoane o mulțime de griji și frământări: „Dacă vacanța atât de mult așteptată nu se petrece așa cum trebuie?” „Oare cum o să fie vremea?” „Dacă se întâmplă ceva pe drum?” „Daca hotelul nu arată ca în prezentarea de pe site?” „Oare am pus tot ce voiam în bagaje?”.

Treci peste toate aceste nelinişti şi ajungi la destinaţie, unde totul poate fi aşa cum ţi-ai imaginat sau chiar mai bine, sau fix opusul. Camera nu seamănă deloc cu ceea ce ţi s-a promis când ai luat biletul, vremea este urâtă, plouă, plajă e plină de turişti gălăgioși.

Nu-i aşa că ai vrea să eviţi acest scenariu dezastruos? Dacă răspunsul tău este „DA” atunci citeşte câteva sugestii:

Gândeşte-te foarte bine cu cine pleci în concediu!
După ce te-ai hotărât cu cine vei pleca în concediu, adună cât mai multe informaţii despre locaţia în care urmează să fii cazat. Aşa vei evita falsele aşteptări şi implicit decepţiile la destinaţie.
Pregăteşte-te din timp! Cel târziu cu o săptămâna înainte trebuie să ai o listă cu tot ceea ce iei cu ţine şi una cu toate problemele pe care trebuie să le rezolvi înainte de plecare. Termenul-limită pentru finalizarea bagajelor şi închiderea listei „cu probleme”: cu 24 de ore înainte de plecare.
Fiţi flexibili! Nu numai starea vremii este imposibil de prevăzut… Există multe alte lucruri care se pot dovedi diferite de ceea ce aşteptai. Fiţi deschişi oricărei surprize!
În vacanţă este bine să ne sustragem temporar de la reguli de orice fel şi să facem exact ceea ce simţim că ne place. Psihologii ne recomandă să ne decontectam complet de la responsabilităţile profesionale şi să fim în acea stare de relaxare profundă care ne permite să facem activităţi pentru sufletul nostru.

Dacă nu poţi să urmezi sugestiile de mai sus atunci nu îţi rămâne decât să apelezi la remediile blânde din plante, care sunt ideale pentru echilibrul emoţional şi normalizarea stării de spirit în concediu. Acestea ne ajută să profităm din plin de vacanţă pentru a ne odihni şi a avea un somn sănătos. Este esenţial ca, mai ales în această perioada, să alungăm stresul, gândurile negative, nervozitatea şi agitaţia pentru a dormi bine.

Simțim extenuarea prin stările de oboseală, letargie și sensibilitate la orice factor extern de stres. Aceasta poate fi atât fizică, cât și psihică și, de cele mai multe ori, aceste două condiții sunt strâns legate una de cealaltă. Dacă suntem epuizați fizic pentru o perioadă îndelungată, vom obosi și psihic, iar dacă avem perioade lungi de stres psihic, acestea se vor somatiza în stări fizice de extenuare, slăbiciune generală, indiferență sau inabilitatea de a ne concentra.

Dacă organismul începe să ne dea aceste semne, înseamnă că nu mai putem funcționa la capacitatea maximă și ar trebui să investigăm cauzele de bază. De cele mai multe ori, stările de epuizare provin din factori evidenți sau din probleme relativ minore, care vor fi ușor de remediat. Ocazional, însă, aceste manifestări își pot avea cauzele în afecțiuni mai serioase. Iată cele mai des întâlnite cauze ale stărilor de epuizare:

Anemia feriprivă (deficitul de fier) este una din cele mai comune cauze pentru care ne simțim obosiți. Este caracterizată de insuficiența de hematii care să ajute circulația oxigenului către țesuturi și organe. Această problemă de sănătate afectează în jur de un bărbat din 20 și femeile care trec prin menopauză, însă cel mai des se întâmplă femeilor în perioada de menstruație sau femeilor însărcinate. În mod caracteristic, persoanele cu această afecțiune nu vor avea energia necesară pentru a îndeplini sarcinile zilnice, se vor simți extenuate foarte rapid și își vor simți mușchii foarte grei. Se poate diagnostica simplu, prin teste de sânge și poate fi remediată prin alimentația cu mâncăruri bogate în fier sau prin suplimente.

Sindromul oboselii cronice sau encefalomielita mialgică este caracterizată printr-o stare de epuizare severă, care durează minim 6 luni. În mod tradițional, vor exista și alte simptome ale afecțiunii, cum ar fi gâtul și mușchii inflamați, migrene sau dureri ale articulațiilor.

Apneea de somn este o afecțiune a aparatului respirator, definită prin pauze respiratorii repetate, frecvente în timpul somnului. Dificultatea în a respira se concretizează în treziri în timpul nopții și stări de oboseală a doua zi. Această stare poate rezulta în sforăit și în scăderea nivelului de oxigen din sânge. Este cel mai des întâlnită la bărbații obezi, de vârsta a doua, iar cauza principală a afecțiunii este chiar lipsa orelor necesare de somn. Alcoolul sau fumatul înrăutățesc simptomele. Un bun indice al necesității de somn a organismului este chiar vârsta și este important să știi câte ore de somn ai nevoie în funcție de ani.

Anxietatea este o stare normală. Ne ajută atunci când simțim că suntem în pericol și ne determină să depășim obstacolele. Problema intervine atunci când începem să avem stări constante de anxietate, ce ne afectează viața zilnică. Persoanele care resimt această afecțiune vor fi îngrijorați, irascibili și, adeseori, se vor simți obosiți.

Depresia ne poate scurge de energie, pe lângă sentimentul de tristețe cronică, pe care ni-l furnizează. Aceasta ne poate întrerupe nevoia de somn și ne poate trezi devreme dimineața, lucruri care ne fac să fim epuizați pe parcursul zilei. Este bine să comunicăm aceste simptome unui specialist atât în cazul depresiei, cât și al anxietății, pentru a ne putea echilibra regimul de viață.

Ca regulă generală de viață, dar în mod special, atunci când suferim de unul dintre simptomele mai sus menționate, este bine să avem grijă ce mâncăm și să facem efort fizic mai des. Încorporează o dietă sănătoasă și un regim de exerciții fizice constante și vei începe să simți ameliorări ale afecțiunilor și o bunăstare generală a fizicului și psihicului tău.

Sigur ai în birou măcar un coleg ce pare că nu are nici o grijă. Nu pare afectat nici de pretenţiile şefului, nici de deadline-urile strânse şi nici de volumul mare de muncă. Asta nu înseamnă că este mai puţin implicat. La baza atitudinii sale mai distante faţă de problemele inevitabile ale vieţii stă un set de abilităţi care îi asigură rezistenţă în faţa acestora şi îl ajută să preîntâmpine manifestarea episoadelor de anxietate, potrivit unui studiu realizat de oamenii de ştiinţă de la European College of Neuropsychopharmacology.

Iată care sunt strategiile pe care experţii le recomandă celor cărora le lipsesc astfel de abilităţi, scrie today.com.

1. Acceptarea abilităţilor personale reale şi eliminarea perfecţionismului din gândire. Ideea de perfecţionism este strâns legată de declanşarea episoadelor de anxietate. Această luptă constantă pentru a fi cei mai buni ne poate stârni sentimente de ură faţă de sine, nelinişte şi chiar depresie, care la rândul lor se manifestă prin imposibilitatea de a lua decizii şi incapacitatea de a duce proiectele la bun sfârşit. De aceea, specialiştii ne recomandă să îmbrăţişăm ideea că nu putem fi buni la toate şi să ne oferim libertatea de a învăţa din greşeli şi a avea o atitudine mai relaxată faţă de neajunsuri. Cât despre decizii, este mai important să ne asumăm riscuri, decât să fim paralizaţi de indecizie.

2. Compasiunea faţă de sine. Anxietatea vine la pachet cu o mulţime de sentimente negative, autocritică şi regrete. Scopul este să fim conştienţi de aceste modele de gândire, să ne analizăm gândurile şi să oprim cursul negativităţii. Mai mult, este important să ne iertăm pe noi înşine pentru ceea ce considerăm că am făcut greşit. „Este ca şi când am avea un prieten care se învinovăţeşte la fel cum noi înşine o facem. Trebuie să alegem cuvinte ce exprimă compasiunea şi să ni le atribuim nouă înşine”, este de părere Olivia Remeş, doctorandă în cadrul University of Cambridge.

3. Stabilirea intervalului orar destinat gândurilor cu privire la viitor. Una dintre caracteristicile persoanelor ce suferă frecvent de episoade de anxietate este îngrijorarea. Specialiştii le recomandă stabilirea unui interval orar din zi în care să îşi permită să se gândească la problemele ce fac subiectul îngrijorării, aşa încât astfel de gânduri să nu interfereze cu activităţile pe care le desfăşoară pe parcursul zilei. Astfel, acestea pot beneficia de un bun management al sentimentelor şi gândurilor iraţionale.

4. Meditaţia. Unele studii arată că meditaţia de tip „mindfulness” este un instrument deosebit de eficient în combaterea anxietăţii. Acest tip de meditaţie presupune concentrarea asupra momentului prezent şi eliminarea gândurilor îndreptate către evenimentele care s-au petrecut în trecut sau anticiparea celor ce urmează să aibă loc.