Category: BienPlus Antistres

Tot mai mulți oameni sunt afectați de stres. Ceea ce la o primă vedere pare a fi un moft, poate duce chiar la deces. Organizația Mondială a Sănătății avertizează că în următorii cinci ani, stresul va deveni a doua cauză a mortalității în lume. Unul din patru oameni va suferi în timpul vieții de oo formă mai ușoară sau mai severă de depresie. Important este că stresul reprezintă o afecțiune ce poate fi tratată și chiar prevenită.

Efectele stresului asupra organismului sunt ușor de recunoascut. Astfel, cere ajutorul dacă:

• Ești irascibil, agitat, treci extrem de ușor de la o stare de spirit la alta;
• Îți scade stima de sine;
• Plângi fără motiv sau pentru situații care nu ar trebui să te afecteze prea mult;
• Nu reușești să te relaxezi și de regulă te copleșesc mai toate situațiile:
• Te simți singur, abandonat;
• Preferi să te izolezi de ceilalți, eviți pe cât posibil alte persoane;
• Te simți lipsit de forță, concentrare, încredere;
• Ai dureri de cap, stomac sau dureri musculare, tulburări de tranzit intestinal, insomnii;
• Ai dureri în piept și palpitații fără a avea un istoric medical cu patologie cardiacă;
• Răcești des;
• Te confrunți cu disfuncții ale libidoului sau ale erecției;
• Situațiile extreme îți provoacă transpirații, senzație de mâini reci, gură uscată și dificultăți la înghițire.

BienPlus Antistres și stresul nu mai prezintă nici o problemă

Produs 100% natural, BienPlus Antistres vine în ajutorul persoanelor cu epuizare nervoasă, oboseală cronică, stări depresive.

Extractul de rhodiola (Rhodiola rosea) și extractul de melisă reduc efectele nocive ale stresului asupra inimii și sistemului nervos și induc optimismul și buna dispoziție.

BienPlus Antistres nu produce somnolență nu produce dependență și nu crește pofta de mâncare.

Poți comanda produsele noastre de aici.

Pierderea unei persoane dragi ne provoacă sentimente de neputinţă şi anxietate, iar uneori chiar atacuri de panică. Toate aceste trăiri sunt fireşti, iar dacă piederea se produce în mod neaşteptat, atunci ele se pot amplifica.

Suferinţa psihică provocată de un eveniment nefericit şi stresul mare pe care îl resimţim determina şi schimbări la nivel fizic, precum oboseală, ameţeală şi insomnie.

Printre semnele şi simptomele durerii se numără:

• dor puternic de persoana dispărută
• neputinţa de a accepta moartea
• interiorizare
• depresie
• sentimentul că nu mai avem pentru ce trăi
• retragerea din viaţă socială.

Cum facem faţă durerii

1. Deşi suntem tentaţi să nu ne defulăm, psihologii ne sfătuiesc să încercăm să ne exprimăm trăirile pentru a scapa de durere. Plânsul, de exemplu, ne ajută foarte mult.
2. Este important să nu ne închidem în noi şi să le împărtăşim celor apropiaţi ce simţim pentru a trece mai uşor peste pierdere.
3. Timpul vindecă. Este greu să credem asta mai ales în primele săptămâni după pierderea unei persoane dragi, dar vom vedea că într-adevăr aşa este.
4. Nu trebuie să ne neglijăm pentru că stresul pierderii ne poate afecta sistemul imunitar şi astfel vom deveni vulnerabili în faţa bolilor.
5. Dacă simţim că nu putem trece singuri peste pierderea suferită este bine să apelăm la ajutor specializat.

Credeai că doar vremea mohorâtă îţi poate strica pofta de viaţă? Aparent nici vremea caldă nu este mai bună cu noi! Dintr-odată, îţi pui problema kilogramelor în plus, apoi faci calcule financiare pentru vacanţa mult dorită, îţi baţi capul cu programul copiilor, ce trebuie răsfăţaţi într-un fel, insomniile provocate de temperaturile mari îşi fac şi ele apariţia, de „aventura” supravieţuirii în aburul bucătăriei şi starea de leşin ce ne încearcă de cum ieşim pe uşă ce să mai vorbim. Specialiştii au început să vorbească despre depresia de vara.

Aparent, e mult mai uşor să dezvolţi o depresie într-o perioadă a anului de la care ai aşteptări foarte mari, ce nu se concretizează. Cu toţii ne imaginăm vara ca pe acea perioadă a anului în care vom înflori şi ne vom încarcă bateriile pentru următorul an.

Şi cum dezamăgirile vin din aşteptări, iată cum ne trezim în faţă unei realităţi toride şi anoste, sărace şi dezamăgitoare – reţeta sigură a instalării tristeţii şi a dispoziţiei depresive. De unde aşteptam cu nerăbdare vara, iată că, odată venită, ne poate transpune în faţa unei realităţi nesatisfăcătoare şi provocatoare de angoasă.

Despre depresia estivală

Tulburarea afectivă sezonieră (SAD) este o formă de depresie care apare odată cu schimbarea anotimpului, cu precădere la instalarea sezonului rece. Dar, există persoane care pot suferi din cauza acestei probleme şi vara. În timp ce depresia de iarnă favorizează luarea în greutate şi o nevoie mai mare de a dormi, cea estivală este asociată cu stări de iritare, lipsa poftei de mâncare şi insomnie.

70-80% dintre cei cu această tulburare sunt femei, cel mai frecvent ajunse în jurul vârstei de 30 de ani. Se manifestă prin oboseală, tristeţe, iritabilitate, letargie, prin scăderea libidoului şi prin tulburări de somn.

Sunt situaţii în care este normal să te simţi tristă, nesatisfăcută şi dezamăgită. Dar atunci când se ajunge la generalizare, când micile bucurii ale vieţii nu mai pot fi degustate, când simţi că totul este negru şi te simţi complet nefericită, am putea să ne punem problema instalării unei stări depresive.

Este normal ca uneori să ne simţim plictisiţi şi să nu ne mai tolerăm uşor rutina de zi cu zi. Dar când vechile pasiuni, interese şi plăceri se estompează până la dispariţie, fără ca altele să le înlocuiască, trebuie să ne punem un semn de întrebare.

E normal să ne simţim obosiţi, surmenaţi după un an de muncă, în condiţiile în care suntem copleşite de căldura de afară, extenuate de stresul zilnic. Numai că, atunci când resimţim o oboseală matinală, încă de la orele dimineţii, când ziua se anunţă gri fără un motiv anume, putem să ne întrebăm dacă e cazul să apelăm la un ajutor de specialitate. Iar dacă insomnia nu ne dă pace, stima de sine atinge cote minime, ne-a scăzut apetitul, acuzăm migrene şi alte forme de somatizare, putem vorbi fără ezitare despre boala psihică a secolului, depresia, în cazul acesta depresia estivală.

Nu este încă foarte clar mecanismul prin care soarele şi căldură duc la apariţia depresiei. Putem, în egală măsură, vorbi despre o supraîncălzire a organismului şi implicit a sistemului nervos, sau de un exces de lumină ce stimulează retina, iritând-o.

Un plan concret şi realist al petrecerii verii, cu obiective ferme şi target-uri imperios necesare, ne-ar expune psihicul probabil mai puţin. Asta presupune evaluarea cât mai exactă a posibilităţilor (materiale, afective, de context) şi exploatarea lor în cel mai fiabil mod.

Şi ar trebui să învăţăm să ne bucurăm de ziua în curs, independent de gradele din termometru, umiditatea din tricou, numărul stelelor hotelului în care am ajuns, kilogramele de pe cântar, banii din portofel sau anii din buletin.

Ai aşteptat cu nerăbdare sărbătorile, ai cumpărat cadouri, ai făcut liste cu bucate pe care să le pregăteşti şi te-ai bucurat de clipe frumoase împreună cu cei dragi. Acum însă te vezi nevoit să laşi amintirile frumoase în cutia lor şi să revii la programul de dinainte de sărbători, ceea ce ţi se pare extrem de greu. Ei bine, specialiştii au găsit chiar un nume pentru starea care ne cuprinde după sărbători: post holiday blues.

Nu te mira aşadar dacă experimentezi tot felul de sentimente, de la tristeţe şi iritabilitate, la dificultăţi de concentrare, oboseală şi anxietate.

În plus, vremea friguroasă din această perioadă a anului reprezintă şi ea un factor de stres, ceea ce amplifică problema.

Iată aşadar ce trebuie să faci pentru a depăşi mai uşor această perioadă:

• Stabileşte-ţi o întâlnire cu un prieten cu care nu ai apucat să te vezi de sărbători sau organizează o ieşire de un weekend la munte.
• Încearcă să mănânci mai sănătos şi să faci sport că să te menţii în formă.
• Nu renunţa la socializare chiar dacă frigul îţi taie din cheful de a te vedea cu cei dragi.
• Fă-ţi planuri pentru noul an. Notează pe o hârtie tot ceea ce ţi-ai dori să ţi se întâmple anul acesta.

Peste 350 de milioane de persoane din întreaga lume suferă de depresie, iar numărul persoanele care intră în depresie este într-o creştere alarmantă, se arată într-un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

În opinia specialiştilor, factorii declanşatori ai „bolii secolului” sunt diferiţi în prezent faţă de acum câteva decenii, dificultăţile economice, şomajul, catastrofele şi conflictele fiind cauzele care pot creşte semnificativ riscul de depresie.

Specialiştii au constatat că tinerii de azi sunt mai depresivi faţă de tinerii din generaţiile trecute, deoarece factorii declanşatori din actualitate sunt mai numeroşi şi mai variaţi.

„Tinerii de azi se confruntă cu efectul unei rate crescute a divorţurilor, cu efectul plecării părinţilor la muncă în străinătate, cu încercarea aproape disperată câteodată de a fi la înălţimea cerinţelor societăţii de consum – haine de firmă, telefoane deştepte, tot ce acum este apreciat şi înainte nici măcar nu exista”, afirmă psihologul Mihaela Sârbu, preşedintele Centrului de consiliere şi educare pentru sănătate.

Printre factorii declanşatori ai depresiei în rândul tinerilor se mai află explozia de tehnologie şi de concepţii exportate, coroborate cu timpul din ce în ce mai puţin pe care părintele îl acordă copilului, lipsa de mişcare şi de activităţi sănătoase, monotonia etc.

Mihaela Sârbu susţine că semnele unei depresii sunt vizibile şi se împart pe categorii. „Principalele simptome, uşor de observat, dacă suntem atenţi, sunt: modificări în dispoziţia afectivă – apar tristeţea, apatia, iritabilitatea, izolarea socială, pierderea interesului pentru orice activitate, pierderea interesului pentru activitatea sexuală, nimic nu ne mai bucură şi nu ne mai produce plăcere sau stârneşte interes. Dacă suntem atenţi unul la celălalt se vede, se simte. Persoana care se apropie de depresie sau are deja una, nu se mai îngrijeşte, nu îşi mai schimbă hainele, nu mai face duș, mănâncă mai mult decât de obicei, sau nu are poftă de mâncare, apare insomnia sau hipersomnia. În majoritatea cazurilor, oamenii, neavând informaţiile necesare, încep să meargă pe la toţi medicii, crezând că sunt bolnavi – pentru că apar simptome fizice, somatizări noi le spunem. Nu îşi dau seama că au depresie, iar dacă au norocul să întâlnească un medic care să-i trimită la psiholog, zic că nu sunt nebuni sau că depresia este un fason. Este un cerc vicos”, explică psihologul.

Specialistul spune că pentru a ajuta o persoană care a intrat în depresie trebuie să o asiguri că nu este singură, că este acceptată fără să fie criticată şi să i se ofere afecţiune şi atenţie, răbdare şi blândeţe.

Căldura are un impact direct asupra stării de oboseală. Pe caniculă, ne simţim goliţi de energie şi suntem mai iritabili decât de obicei, reamintesc specialiştii.

„Când este foarte cald, temperatura corpului creşte. Pentru a o regla corpul trebuie să cheltuiască mai multă energie, fapt care pune presiune pe organism provocând oboseală bruscă, dureri de cap şi greaţă“, a explicat Alexandra Murcier, un medic nutriţionist, pentru site-ul madame.lefigaro.fr.

Pierderea de apă şi de minerale prin transpiraţie oboseşte şi ea corpul. „Apa şi sarea pierdute în urma transpiraţiei duc la căderi de tensiune. Această pierdere trebuie compensată punând puţină sare în sticla cu apă, dar trebuie să bem cantităţi mici“, mai spune specialistul.

Dacă meteorologii anunţă temperaturi de peste 30 de grade Celsius, nu încercaţi să vă doborâţi recordul de rezistenţă. „Capacităţile noastre musculare scad odată cu căldura. Ne deplasăm cu dificultate şi avem o rezistenţă mai puţin bună în sport, mai ales dacă nu ne hidratăm suficient“, a subliniat Alexandra Murcier. Totodată, ne este greu, de asemenea, să ne recuperăm şi ne pierdem puţin din reflexe, astfel, nu mai putem să mergem repede.

Reguli pe caniculă

• Beţi apă înainte de a vi se face sete, în mici cantităţi, pe parcursul întregii zile, la temperatura camerei.
• Evitaţi activităţile sportive la orele din timpul zilei în care se înregistrează cele mai ridicate valori de temperatură.
• Oferiţi-vă un timp mai îndelungat de recuperare după şedinţele de sport.
• Optaţi pentru fructe şi legume pentru a vă hidrata.

Caniculă taie foamea

În realitate, nu este vorba că ne este mai puţin foame, ci pur şi simplu corpul are nevoie de mai puţine calorii odată cu creşterea temperaturii. Astfel, avem poftă să mâncăm mai lejer. În schimb, în timpul iernii, corpul arde mai multe calorii pentru a se încălzi, fapt care sporeşte senzaţia de foame. În timpul valurilor de căldură, organismul uman este mai ocupat să îşi scadă temperatura decât să se gândească la hrană. El evită să depună alte eforturi, precum acela de a mânca şi de a digera. Atunci când temperaturile cresc, ele pot avea o influenţă negativă asupra stării de dispoziţie. „Transpirăm şi ne simţim dezagreabil. Concluzia: devenim iritabili şi ne enervăm mai repede. Iar căldurile puternice ne enervează şi mai mult, întrucât nu suntem obişnuiţi cu ele.“

Experţii reamintesc totuşi că soarele are mai multe efecte pozitive decât negative: e bun pentru moral şi este un excelent antidepresiv. Deşi revenirea zilelor însorite în timpul primăverii ne fac hormonii să zburde, puternicele călduri estivale pot să ne inhibe în unele cazuri dorinţele sexuale.

„Atunci când se înregistrează peste 30 de grade Celsius la umbră, nu avem chef să prestăm o activitate intensă. Temperatura ne influenţează forma de moment, fapt care poate să determine o scădere de moment a libidoului“, a explicat Alexandra Murcier.

Treci printr-o perioadă aglomerată, simţi că nu poţi duce nimic la bun sfârşit şi intri uşor în panică. Eşti mereu iritat, nervos, iar uneori îţi vine să laşi totul baltă şi să fugi în lume.

Nu lasă stresul să pună stăpânire pe tine pentru că poate avea un impact major asupra organismului tău. Stresul poate creşte riscul de boli cardiace, contribuie la acumularea kilogramelor şi poate determina apariţia insomniei şi a depresiei. În plus, stresul slăbeşte rezistenţa organismului, căruia îi va fi greu să se lupte cu virusurile şi bacteriile.

Atât stresul pe termen scurt (provocat de examene, de exemplu), cât şi cel pe termen lung (provocat de serviciu, divorţ) au un impact negativ asupra sistemului imunitar.

Studiile au demonstrat că stresul slăbeşte capacitatea organismului de a crea celulele care luptă împotriva infecţiilor. De asemenea, atunci când eşti stresat, te poţi îmbolnăvi mult mai des sau te poţi confrunta cu episoade mai severe de răceală sau gripă.

Te simţi obosită, nervoasă, somnoroasă şi fără chef de nimic? Schimbarea vremii nu îţi pune organismul să lupte doar cu viroze, ci şi cu ceea ce specialiştii numesc „astenia de primăvară”. Aceasta se instalează brusc, odată cu creşterea luminii, şi se manifestă prin ameţeală, durere de cap, stare generală proastă şi dificultăţi de concentrare.

Spre deosebire de bărbaţi, femeile sunt de două ori mai predispuse la astenie, patru din zece românce confruntându-se cu simptomele acesteia, potrivit unui studiu realizat compania Mercury Research. Şi în cazul persoanelor cu temperament melancolic sau coleric, schimbarea de anotimp poate provoca anxietate, care nu trebuie ignorată pentru a nu se transforma în depresie.

Ce faci ca să te simţi mai bine

• Fă sport, dar fără să te epuizezi! Mişcarea ajută la stimularea secreției de endorfine care îmbunătăţesc starea psihică.
• Plimbă-te zilnic! Este una dintre cele mai bune metode prin care te poţi relaxa şi care te ajută să te odihneşti bine.
• Nu consuma alimente grase, ci profită de verdeţurile şi legumele specifice primăverii. Spanacul, stevia, urzicile şi leurda sunt bogate în substanţe ce revitalizează organismul.
• Odihneşte-te! Somnul este extrem de important mai ales în această perioadă când organismul are nevoie de ajutor pentru a se reface.

• Dacă simţi că depresia îţi dă târcoale, mergi la un psiholog şi cere ajutor