Category: Articole de zi

Studiile sunt foarte clare: a te menţine hidratat este unul dintre cele mai sănătoase obiceiuri. Iată cum corpul şi mintea ta funcţionează mai bine atunci când bei apă, conform rd.com.

1. Nivelul de energie. „Apa este o necesitate pentru bunăstarea organismului la nivel celular”, afirmă Ronald Navarro, medic ortoped şi chirurg în medicină sportivă la Institutul Kaiser Permanente South Bay Medical Center din Harbor City, California. Fiecare celulă conţine apă şi se hrăneşte cu apă. Atunci când suntem deshidratați membranele celulare devin mai puţin permeabile, împiedicând fluxul hormonilor şi a substanţelor nutritive ce previn producerea toxinelor ce cauzează leziuni la nivel celular. De aceea, atunci când suntem deshidratați avem mai puţină energie şi intervine senzaţia de oboseală, conform unui studiu publicat în revista Nutrition Review.

2. Memoria. Creierul nostru depinde de hidratare pentru a da cel mai bun randament. Toate sinapsele şi neuronii necesită un nivel corespunzător de apă pentru a funcţiona corect. Unul dintre cei mai buni indicatori ai declinului memoriei şi performanţei mentale este nivelul de hidratare, arată un studiu de specialitate publicat în revista „The European Journal of Clinical Nutrition”.

3. Atenţia. Aşa cum se întâmplă şi în cazul privării de somn sau a unei alimentaţii nesănătoase, deshidratarea poate declanşa o serie de reacţii în organismul, chiar şi la nivelul creierului. Chiar şi cea mai ușoară formă de deshidratare afectează modul în care creierul procesează informaţia, precum şi capacitatea de concentrare, conform unei cercetări publicate în jurnalul de specialitate „Nutrients”.

4. Puterea. Dacă vi s-a întâmplat să vă simţiţi rău în timpul unui antrenament, una dintre posibilele cauze este deshidratarea. Cercetările sugerează că până şi o scădere de numai 2% a nivelului optim de hidratare poate provoca scăderi semnificative ale forţei şi motivaţiei, ce cresc senzaţia de oboseală. Atunci când alimentăm organismul cu necesarul de apă, muşchii noştri devin mai relaxaţi, iar energia şi performanţa sportivă sporesc, este de părere dr. Navarro.

5. Pierderea în greutate. De multe ori confundăm senzaţia de foame cu setea şi riscăm să ne supraalimentăm. „O hidratare adecvată a organismului poate suprima apetitul şi ajută, astfel, la scăderea în greutate şi la un control optim al greutăţii”, notează dr. Navarro.

6. Digestia. Mişcările peristaltice (mişcări prin care esofagul, stomacul şi intestinele se contractă, favorizând deglutiția şi apoi digestia) sunt un bun indicator al nivelului de bunăstare al organismului. De multe ori balonările sau crampele sunt semnul lipsei de hidratare adecvată. „Oamenii care beau suficientă apă au mişcare intestinală normală. Durerile ce apar la nivelul stomacului şi constipaţia sunt semne că organismul nostru nu primeşte destul de multă apă”, afirmă dr. Navarro.

7. Sănătatea tenului. Pielea este alcătuită din 30% apă, motiv pentru care are nevoie de o hidratare optimă pentru a produce noi celule şi a avea un aspect sănătos.

8. Caloriile. Majoritatea oamenilor caută întotdeauna modalităţi noi de a îşi reduce aportul zilnic de calorii. Un studiu efectuat pe 18 mii de adulţi de la Universitatea din Illinois constată că atunci când oamenii îşi măresc aportul zilnic de apă cu unul şi până la trei pahare de apă în plus fără de cantitatea pe care obişnuiesc să o consume în mod normal, aceştia reuşesc să consume cu până la 205 calorii mai puţin în fiecare zi. „Consumul de apă înaintea şi în timpul mesei poate scădea apetitul şi duce, astfel, la pierderea în greutatea. De asemenea, alegerea alimentelor cu un conţinut ridicat de apă poate ajuta organismul să îşi obţină cantitatea necesară de apă”, conform lui Dennis Cardone, profesor de medicină sportivă în cadrul institutului NYU Langone Orthopedics.

9. Temperatura corpului. „Atunci când facem mişcare corpul încearcă să îşi păstreze o temperatură normală prin intermediul transpiraţiei. În timp ce transpirăm pierdem fluidele corporale necesare şi, dacă nu ne hidratăm, riscăm să ne creştem temperatura corpului şi să declanşăm mici leziuni termice. De asemenea, o bună hidratare poate preîntâmpina accidentul vascular cerebral”, declara dr. Navarro.

10. Buna dispoziţie. Chiar şi o scădere de numai 2% a nivelului optim de hidratare poate să producă schimbări ale stării de spirit, conform cercetătorilor de la Universitatea din Connecticut. Un studiu de specialitate arată că o hidratare necorespunzătoare poate declanşa dureri de cap, senzaţia de oboseală şi indispoziţie.

În plin secol al vitezei, cercetătorii insistă să nu renunţăm la pix şi la hârtie atunci când ne luăm notiţe pentru că doar aşa ne îmbunătăţim abilităţile de citit, de memorat, coordonarea mâna-ochi şi gândirea critică.

Moda de a-ţi lua notiţe la cursuri direct pe laptop sau pe alt dispozitiv asemănător a început să apară şi în universităţile din România. Deseori, profesorii sunt îngrijoraţi pentru că laptopurile pot distrage atenţia (Facebook-ul fiind doar „la un click distanţă”), dar chiar şi în cazul studenţilor serioşi, redactarea notiţelor pe calculator prezintă un alt set de probleme.

În 2008, profesorul Kevin Yamamoto de la South Texas College of Law a publicat un raport în Journal of Legal Education care susţinea interzicerea laptopurilor în clasa, scrie Curiosity. Cercetarea a arătat că studenţii care luau notiţe în mod tradiţional au avut în general rezultate mai bune la examene decât cei care utilizau alte metode de scris mai moderne. De asemenea, studenţii care au rămas la pix şi hârtie erau capabili să urmărească mai bine cursurile, să fie mai implicaţi în discuţii şi nu se bazau atât de mult pe notiţe, comparativ cu colegii care foloseau laptopul. În propria sa clasă, interzicerea laptopurilor a schimbat complet dinamica, rezultând în discuţii care au ajutat la clarificarea conceptelor care altfel ar fi fost rămase nedezbătute.

În 2014, un studiu al cercetătorilor Pam Mueller şi Daniel Oppenheimer, publicat în Psychological Science, a arătat că studenţii care iau notiţe pe laptopuri se descurcă mai greu la întrebările conceptuale – care necesită o cunoaştere de profunzime a unui subiect – decât cei care scriu de mână.

De asemenea, conform psihologului Victoria L. Dunckley, studenţii care îşi scriu notiţele de mână îşi îmbunătăţesc abilităţile de citit, de memorat, coordonarea mână-ochi şi gândirea critică.

Majoritatea oamenilor pot lua notiţe mai repede pe laptop decât pe foaie, deci cum scrisul electronic poate fi mai rău când vine vorba de învăţat? Experţii consideră chiar acest avantaj al vitezei ca fiind vinovat. Mueller şi Oppenheimer precizează în studiul lor că cei care iau notiţe pe laptop au tendinţa de a transcrie cursurile ad-literăm, în loc să proceseze informaţia şi să o restructureze în propriile cuvinte. Atunci când scrii de mână, trebuie să alegi informaţia importantă. În acest mod, procesezi deja informaţia înainte să o pui pe hârtie.

Bien Plus Energie, pentru momentele de maximă concentrare
Produs natural, fără coloranţi, aromatizanţi, conservanţi sau îndulcitori sintetici, Bien Plus Energie conţine combinaţia perfectă de guarana, rhodiola, ginkgo biloba şi vitamina B6 ce îmbunătăţeşte funcţiile mentale, combate oboseala şi creşte rezistenţa la efort, reduce efectele nocive ale stresului asupra sistemului nervos, creşte tonusul general al organismului şi nu produce poftă de mâncare.

Guarana. Îmbunătăţeşte memoria – studiile au demonstrat că guarana îmbunătăţeşte memoria cu 32% de la prima administrare – şi concentrarea, combate stresul şi activează sistemul nervos. Este un foarte bun energizant, îmbunătăţeşte randamentul fizic şi psihic şi ajută la refacerea rapidă după efort sau boală.

Rhodiola. Este un adaptogen puternic datorită capacităţii sale de a creşte rezistenţa la factorii de stres. Îmbunătăţeşte munca intelectuală, memoria şi starea psihică.

Ginkgo biloba. Cercetările moderne au arătat că este un excelent stimulent cerebral, îmbunătăţind în scurt timp microcirculația sangvină de la nivelul creierului şi de aceea se recomandă în special pentru maladiile asociate cu scăderea fluxului de sânge din creier. Datorită proprietăţilor antioxidante puternice, Ginkgo biloba contracarează acţiunea radicalilor liberi care distrug celulele cerebrale.

Vitamina B6. Optimizează transmisia nervoasă. Are rol antistres şi în sinteza neurotransmiţătorilor.

Nu crezi despre ţine că eşti o persoană multitasking? Te sperie doar gândul că ai putea fi nevoit/ă la un moment dat să faci 2-3 lucruri o dată? Linişteşte-te şi doar gândeşte-te cum îţi arată ritualul de dimineaţă la cafea: îţi verifici mail-ul, îţi verifici activitatea de pe reţelele sociale, răsfoieşti presa, iar printre picături îţi sorbi cafeaua şi îţi creionezi lista cu lucruri „urgent de făcut” pentru ziua de muncă ce stă să înceapă.

Ei bine, asta înseamnă multitasking: desfăşurarea a cât mai multor activităţi în paralel, uneori foarte diferite între ele. Este realitatea de fiecare zi a celor mai mulţi dintre noi. Apărut ca o soluţie la provocarea de a face faţă unei fişe a postului din ce în ce mai complexe, multitasking-ul nu mai este doar un rău necesar, ci a devenit o calitate „la modă” de trecut în CV.

Totuşi, dacă stăm să analizăm lucrurile cu atenţie, ceea ce noi numim multitasking nu presupune a face mai multe lucruri simultan, ci a trece foarte repede de la o acţiune la alta. De fiecare dată când începem o acţiune în timp ce realizăm deja o alta, creierul nostru o pune pe pauză pe prima şi trece la a două, uneori într-o fracţiune de secundă. Timpul necesar tranziţiei de la o activitate la alta depinde în principiu de caracterul de noutate al acţiunilor pe care vrem să le desfăşurăm în paralel şi de gradul de similaritate între acestea.

Studiul realizat de Kelvin Lui şi Alan Wong de la Universitatea Chineza din Hong Kong a concluzionat faptul că cei care folosesc în mod frecvent diferite tipuri de mass-media în acelaşi timp, par să fie mai receptivi la integrarea informaţiilor din mai multe simţuri atunci când li se cere să efectueze o anumită sarcină. Autorii postulează faptul că acest rezultat se poate datora experienţei subiecţilor de răspândire a atenţiei asupra diferitelor surse de informaţii din mass-media, deci practic, a multitaskingului!

Avantaje
Matematic vorbind, capacitatea de a rezolva mai multe probleme în acelaşi timp creşte numărul de probleme rezolvate într-o zi obişnuită de lucru. Aşadar, cifrele ar indica faptul că un angajat care are abilitatea de realiza mai multe acţiuni în paralel este unul foarte valoros.

Un alt beneficiu al multitasking-ului ar putea fi faptul că te obişnuieşti cu distragerile. Că, prin exerciţiu, înveţi să treci rapid de la un registru al discursului la altul, de la un rol la altul şi, mai ales, să nu te laşi copleşit de „gălăgia” propriilor gânduri.

În plus, se spune că atunci când treci de la o sarcină de lucru la alta şi iar înapoi, îţi creezi o atmosferă mai dinamică, în care sunt şanse foarte mici să te plictiseşti.

Limitări
În tabăra celor care nu susţin multitasking-ul, unul dintre riscurile cele mai des invocate atunci când se analizează relaţia dintre capacitatea de multitasking şi productivitate este scăderea atenţiei. Persoanele care realizează mai multe acţiuni în paralel au un nivel de concentrare mult mai scăzut decât cei care realizează fiecare acţiune separat.

Tot legat de problema deficitului de atenţie, un alt efect negativ al multitasking-ului este calitatea scăzută a acţiunilor pe care le realizăm în paralel. Micile erori de fiecare zi – atunci când apeşi „Send” înainte să termini un e-mail, sau când pui o adresa în Cc în loc de Bcc – sunt puse pe seama faptului că, suprasolicitându-ne creierul să treacă de la o acţiune la alta, de la un rol la altul, îl obosim şi nu mai dăm randament.

În plus, unele studii arată că timpul cumulat petrecut pe fiecare acţiune în parte este mai mare decât acela de care ar fi fost nevoie să le realizăm de la început la sfârşit, pe fiecare în parte.

Cum te ajută Bien Plus Energie
Produs natural, fără coloranţi, aromatizanţi, conservanţi sau îndulcitori sintetici, Bien Plus Energie conţine combinaţia perfectă de guarana, rhodiola, Ginkgo biloba şi vitamina B6 ce îmbunătăţeşte funcţiile mentale, combate oboseala şi creşte rezistenţa la efort, reduce efectele nocive ale stresului asupra sistemului nervos, creşte tonusul general al organismului şi nu produce poftă de mâncare.

Guarana. Îmbunătăţeşte memoria – studiile au demonstrat că guarana îmbunătăţeşte memoria cu 32% de la prima administrare – şi concentrarea, combate stresul şi activează sistemul nervos. Este un foarte bun energizant, îmbunătăţeşte randamentul fizic şi psihic şi ajută la refacerea rapidă după efort sau boală.

Rhodiola. Este un adaptogen puternic datorită capacităţii sale de a creşte rezistenţa la factorii de stres. Îmbunătăţeşte munca intelectuală, memoria şi starea psihică.

Ginkgo biloba. Cercetările moderne au arătat că este un excelent stimulent cerebral, îmbunătăţind în scurt timp microcirculația sangvină de la nivelul creierului şi de aceea se recomandă în special pentru maladiile asociate cu scăderea fluxului de sânge din creier. Datorită proprietăţilor antioxidante puternice, Ginkgo biloba contracarează acţiunea radicalilor liberi care distrug celulele cerebrale.

Vitamina B6. Optimizează transmisia nervoasă. Are rol antistres şi în sinteza neurotransmiţătorilor.

Ai auzit deseori, fie din partea părinţilor, fie a profesorilor, expresia „pune-ţi mintea la contribuţie”. Ei bine, pentru a avea o minte cât mai activă, trebuie să o antrenezi zilnic. Iată câteva idei care te vor ajută să îţi menţii creierul în formă:

1. Propune-ţi să înveţi ceva nou în fiecare zi. Fie că alegi să citeşti o carte sau articole pe internet, important este să afli informaţii noi în fiecare zi. Astfel, creierul tău va primi „combustibilul” de care are nevoie pentru a funcţiona corespunzător.
2. Schimbă ceasul de la o mâna la cealaltă. Eşti obişnuit să porţi ceasul la mâna stânga, iar atunci când te uiţi să vezi cât e ora o faci din reflex. Schimbându-l, îţi vei determina creierul să gândească înainte de a procesa şi executa.
3. Foloseşte o hartă atunci când porneşti la drum. Astfel, vei fi nevoit să cauţi detalii şi să ceri informaţii.
4. Alege din când în când un alt traseu pentru a ajunge la serviciu.
5. Învaţă o nouă limbă. Aceasta este probabil una dintre cele mai eficiente metode prin care îţi poţi menţine creierul în formă.
6. Joacă jocuri pentru memorie.