
Britanicul Tony Buzan a dezvoltat în anii ’60 o metodă revoluţionară de memorare care poartă denumirea de „Hărţi mentale“.
Conceptul de hartă mentală sau „briceag elveţian al creierului“, cum a mai fost denumit, reprezintă o transformare radicală a vechilor metode de luare a notiţelor, menită să simplifice şi să dezvolte atât abilităţile organizatorice, cât şi pe cele creative. Amploarea luată de acest fenomen se traduce în peste 250 de milioane de oameni care folosesc tehnicile euristicii mentale în sistemul educaţional şi în mediul de afaceri.
Hărţile mentale sunt nişte diagrame colorate, transrelaționale, care prezintă modul în care se generează „potecile“ noastre mentale şi felul în care se organizează mai bine informaţia pentru a fi reţinută şi uitată greu.
Cum construim o hartă mentală?
Punem o imagine în centrul unei coli albe de hârtie, după care trasăm, cu culori diferite, ramuri care pornesc de la această imagine. Desenăm apoi ramuri secundare, care pornesc de la ramurile principale. Ne gândim la tema aleasă şi stabilim ideile principale, pe care le plasăm, sub formă de cuvinte-cheie, pe fiecare ramură. Continuăm să adăugăm sub-teme legate de ramurile-cheie, în felul acesta harta dezvoltându-se, pentru că în final să ajungem la ceea ce se cheamă Hartă mentală.
Tony Buzan a scris, de altfel, şi o carte împreună cu fratele sau, Barry Buzan („Hărţi mentale”), în care aplică regulile de realizare a unei hărţi mentale, perfect aplicabile oricărui domeniu în care vrei să te dezvolţi, oricărei decizii pe care doreşti să o iei sau oricărei probleme cu care te confrunţi. Cartea cuprinde şi reproducerile exacte ale unor hărţi mentale realizate atât de oameni obişnuiţi, cât şi de genii şi personalităţi marcante, toate acestea ilustrând incredibila putere transformatoare şi creativă a acestor tehnici.