Nu crezi despre ţine că eşti o persoană multitasking? Te sperie doar gândul că ai putea fi nevoit/ă la un moment dat să faci 2-3 lucruri o dată? Linişteşte-te şi doar gândeşte-te cum îţi arată ritualul de dimineaţă la cafea: îţi verifici mail-ul, îţi verifici activitatea de pe reţelele sociale, răsfoieşti presa, iar printre picături îţi sorbi cafeaua şi îţi creionezi lista cu lucruri „urgent de făcut” pentru ziua de muncă ce stă să înceapă.
Ei bine, asta înseamnă multitasking: desfăşurarea a cât mai multor activităţi în paralel, uneori foarte diferite între ele. Este realitatea de fiecare zi a celor mai mulţi dintre noi. Apărut ca o soluţie la provocarea de a face faţă unei fişe a postului din ce în ce mai complexe, multitasking-ul nu mai este doar un rău necesar, ci a devenit o calitate „la modă” de trecut în CV.
Totuşi, dacă stăm să analizăm lucrurile cu atenţie, ceea ce noi numim multitasking nu presupune a face mai multe lucruri simultan, ci a trece foarte repede de la o acţiune la alta. De fiecare dată când începem o acţiune în timp ce realizăm deja o alta, creierul nostru o pune pe pauză pe prima şi trece la a două, uneori într-o fracţiune de secundă. Timpul necesar tranziţiei de la o activitate la alta depinde în principiu de caracterul de noutate al acţiunilor pe care vrem să le desfăşurăm în paralel şi de gradul de similaritate între acestea.
Studiul realizat de Kelvin Lui şi Alan Wong de la Universitatea Chineza din Hong Kong a concluzionat faptul că cei care folosesc în mod frecvent diferite tipuri de mass-media în acelaşi timp, par să fie mai receptivi la integrarea informaţiilor din mai multe simţuri atunci când li se cere să efectueze o anumită sarcină. Autorii postulează faptul că acest rezultat se poate datora experienţei subiecţilor de răspândire a atenţiei asupra diferitelor surse de informaţii din mass-media, deci practic, a multitaskingului!
Avantaje
Matematic vorbind, capacitatea de a rezolva mai multe probleme în acelaşi timp creşte numărul de probleme rezolvate într-o zi obişnuită de lucru. Aşadar, cifrele ar indica faptul că un angajat care are abilitatea de realiza mai multe acţiuni în paralel este unul foarte valoros.
Un alt beneficiu al multitasking-ului ar putea fi faptul că te obişnuieşti cu distragerile. Că, prin exerciţiu, înveţi să treci rapid de la un registru al discursului la altul, de la un rol la altul şi, mai ales, să nu te laşi copleşit de „gălăgia” propriilor gânduri.
În plus, se spune că atunci când treci de la o sarcină de lucru la alta şi iar înapoi, îţi creezi o atmosferă mai dinamică, în care sunt şanse foarte mici să te plictiseşti.
Limitări
În tabăra celor care nu susţin multitasking-ul, unul dintre riscurile cele mai des invocate atunci când se analizează relaţia dintre capacitatea de multitasking şi productivitate este scăderea atenţiei. Persoanele care realizează mai multe acţiuni în paralel au un nivel de concentrare mult mai scăzut decât cei care realizează fiecare acţiune separat.
Tot legat de problema deficitului de atenţie, un alt efect negativ al multitasking-ului este calitatea scăzută a acţiunilor pe care le realizăm în paralel. Micile erori de fiecare zi – atunci când apeşi „Send” înainte să termini un e-mail, sau când pui o adresa în Cc în loc de Bcc – sunt puse pe seama faptului că, suprasolicitându-ne creierul să treacă de la o acţiune la alta, de la un rol la altul, îl obosim şi nu mai dăm randament.
În plus, unele studii arată că timpul cumulat petrecut pe fiecare acţiune în parte este mai mare decât acela de care ar fi fost nevoie să le realizăm de la început la sfârşit, pe fiecare în parte.
Cum te ajută Bien Plus Energie
Produs natural, fără coloranţi, aromatizanţi, conservanţi sau îndulcitori sintetici, Bien Plus Energie conţine combinaţia perfectă de guarana, rhodiola, Ginkgo biloba şi vitamina B6 ce îmbunătăţeşte funcţiile mentale, combate oboseala şi creşte rezistenţa la efort, reduce efectele nocive ale stresului asupra sistemului nervos, creşte tonusul general al organismului şi nu produce poftă de mâncare.
Guarana. Îmbunătăţeşte memoria – studiile au demonstrat că guarana îmbunătăţeşte memoria cu 32% de la prima administrare – şi concentrarea, combate stresul şi activează sistemul nervos. Este un foarte bun energizant, îmbunătăţeşte randamentul fizic şi psihic şi ajută la refacerea rapidă după efort sau boală.
Rhodiola. Este un adaptogen puternic datorită capacităţii sale de a creşte rezistenţa la factorii de stres. Îmbunătăţeşte munca intelectuală, memoria şi starea psihică.
Ginkgo biloba. Cercetările moderne au arătat că este un excelent stimulent cerebral, îmbunătăţind în scurt timp microcirculația sangvină de la nivelul creierului şi de aceea se recomandă în special pentru maladiile asociate cu scăderea fluxului de sânge din creier. Datorită proprietăţilor antioxidante puternice, Ginkgo biloba contracarează acţiunea radicalilor liberi care distrug celulele cerebrale.
Vitamina B6. Optimizează transmisia nervoasă. Are rol antistres şi în sinteza neurotransmiţătorilor.
