Simțim extenuarea prin stările de oboseală, letargie și sensibilitate la orice factor extern de stres. Aceasta poate fi atât fizică, cât și psihică și, de cele mai multe ori, aceste două condiții sunt strâns legate una de cealaltă. Dacă suntem epuizați fizic pentru o perioadă îndelungată, vom obosi și psihic, iar dacă avem perioade lungi de stres psihic, acestea se vor somatiza în stări fizice de extenuare, slăbiciune generală, indiferență sau inabilitatea de a ne concentra.

Dacă organismul începe să ne dea aceste semne, înseamnă că nu mai putem funcționa la capacitatea maximă și ar trebui să investigăm cauzele de bază. De cele mai multe ori, stările de epuizare provin din factori evidenți sau din probleme relativ minore, care vor fi ușor de remediat. Ocazional, însă, aceste manifestări își pot avea cauzele în afecțiuni mai serioase. Iată cele mai des întâlnite cauze ale stărilor de epuizare:

Anemia feriprivă (deficitul de fier) este una din cele mai comune cauze pentru care ne simțim obosiți. Este caracterizată de insuficiența de hematii care să ajute circulația oxigenului către țesuturi și organe. Această problemă de sănătate afectează în jur de un bărbat din 20 și femeile care trec prin menopauză, însă cel mai des se întâmplă femeilor în perioada de menstruație sau femeilor însărcinate. În mod caracteristic, persoanele cu această afecțiune nu vor avea energia necesară pentru a îndeplini sarcinile zilnice, se vor simți extenuate foarte rapid și își vor simți mușchii foarte grei. Se poate diagnostica simplu, prin teste de sânge și poate fi remediată prin alimentația cu mâncăruri bogate în fier sau prin suplimente.

Sindromul oboselii cronice sau encefalomielita mialgică este caracterizată printr-o stare de epuizare severă, care durează minim 6 luni. În mod tradițional, vor exista și alte simptome ale afecțiunii, cum ar fi gâtul și mușchii inflamați, migrene sau dureri ale articulațiilor.

Apneea de somn este o afecțiune a aparatului respirator, definită prin pauze respiratorii repetate, frecvente în timpul somnului. Dificultatea în a respira se concretizează în treziri în timpul nopții și stări de oboseală a doua zi. Această stare poate rezulta în sforăit și în scăderea nivelului de oxigen din sânge. Este cel mai des întâlnită la bărbații obezi, de vârsta a doua, iar cauza principală a afecțiunii este chiar lipsa orelor necesare de somn. Alcoolul sau fumatul înrăutățesc simptomele. Un bun indice al necesității de somn a organismului este chiar vârsta și este important să știi câte ore de somn ai nevoie în funcție de ani.

Anxietatea este o stare normală. Ne ajută atunci când simțim că suntem în pericol și ne determină să depășim obstacolele. Problema intervine atunci când începem să avem stări constante de anxietate, ce ne afectează viața zilnică. Persoanele care resimt această afecțiune vor fi îngrijorați, irascibili și, adeseori, se vor simți obosiți.

Depresia ne poate scurge de energie, pe lângă sentimentul de tristețe cronică, pe care ni-l furnizează. Aceasta ne poate întrerupe nevoia de somn și ne poate trezi devreme dimineața, lucruri care ne fac să fim epuizați pe parcursul zilei. Este bine să comunicăm aceste simptome unui specialist atât în cazul depresiei, cât și al anxietății, pentru a ne putea echilibra regimul de viață.

Ca regulă generală de viață, dar în mod special, atunci când suferim de unul dintre simptomele mai sus menționate, este bine să avem grijă ce mâncăm și să facem efort fizic mai des. Încorporează o dietă sănătoasă și un regim de exerciții fizice constante și vei începe să simți ameliorări ale afecțiunilor și o bunăstare generală a fizicului și psihicului tău.

Sigur ai în birou măcar un coleg ce pare că nu are nici o grijă. Nu pare afectat nici de pretenţiile şefului, nici de deadline-urile strânse şi nici de volumul mare de muncă. Asta nu înseamnă că este mai puţin implicat. La baza atitudinii sale mai distante faţă de problemele inevitabile ale vieţii stă un set de abilităţi care îi asigură rezistenţă în faţa acestora şi îl ajută să preîntâmpine manifestarea episoadelor de anxietate, potrivit unui studiu realizat de oamenii de ştiinţă de la European College of Neuropsychopharmacology.

Iată care sunt strategiile pe care experţii le recomandă celor cărora le lipsesc astfel de abilităţi, scrie today.com.

1. Acceptarea abilităţilor personale reale şi eliminarea perfecţionismului din gândire. Ideea de perfecţionism este strâns legată de declanşarea episoadelor de anxietate. Această luptă constantă pentru a fi cei mai buni ne poate stârni sentimente de ură faţă de sine, nelinişte şi chiar depresie, care la rândul lor se manifestă prin imposibilitatea de a lua decizii şi incapacitatea de a duce proiectele la bun sfârşit. De aceea, specialiştii ne recomandă să îmbrăţişăm ideea că nu putem fi buni la toate şi să ne oferim libertatea de a învăţa din greşeli şi a avea o atitudine mai relaxată faţă de neajunsuri. Cât despre decizii, este mai important să ne asumăm riscuri, decât să fim paralizaţi de indecizie.

2. Compasiunea faţă de sine. Anxietatea vine la pachet cu o mulţime de sentimente negative, autocritică şi regrete. Scopul este să fim conştienţi de aceste modele de gândire, să ne analizăm gândurile şi să oprim cursul negativităţii. Mai mult, este important să ne iertăm pe noi înşine pentru ceea ce considerăm că am făcut greşit. „Este ca şi când am avea un prieten care se învinovăţeşte la fel cum noi înşine o facem. Trebuie să alegem cuvinte ce exprimă compasiunea şi să ni le atribuim nouă înşine”, este de părere Olivia Remeş, doctorandă în cadrul University of Cambridge.

3. Stabilirea intervalului orar destinat gândurilor cu privire la viitor. Una dintre caracteristicile persoanelor ce suferă frecvent de episoade de anxietate este îngrijorarea. Specialiştii le recomandă stabilirea unui interval orar din zi în care să îşi permită să se gândească la problemele ce fac subiectul îngrijorării, aşa încât astfel de gânduri să nu interfereze cu activităţile pe care le desfăşoară pe parcursul zilei. Astfel, acestea pot beneficia de un bun management al sentimentelor şi gândurilor iraţionale.

4. Meditaţia. Unele studii arată că meditaţia de tip „mindfulness” este un instrument deosebit de eficient în combaterea anxietăţii. Acest tip de meditaţie presupune concentrarea asupra momentului prezent şi eliminarea gândurilor îndreptate către evenimentele care s-au petrecut în trecut sau anticiparea celor ce urmează să aibă loc.

Există anumite sentimente, emoții și acțiuni care ne seacă de energie, iar altele care ne dau bunăstare și vitalitate. Minciuna, mania, invidia sunt „mâncătoare” de energie. La acestea se mai pot adauga alimentația, organizarea deficitară a activităților zilnice și chiar faptul că nu știm să ne relaxăm.

În opinia psihologilor, oamenii erau mai fericiți acum două decenii față de prezent, deoarece acum aceștia experimentează prea multe lucruri care sunt mari consumatoare de energie inutilă, iar factorii de stres din spatele acestor acțiuni generează sentimente și emoții tot mai puternice.

Suntem tot mai apatici. Dormim mai puțin, mâncăm mai prost, nu ne gestionăm bine timpul, stăm prea mult la calculator, cu ochii în telefonul mobil, lucrăm și iubim haotic. În genere, haosul este mare consumator de energie, atât fizică, cât mai ales psihică. Am uitat să ne bucurăm de lucrurile mărunte, am uitat să ne relaxăm, trăim într-un stres continuu. Acest lucru conduce la oboseală cronică, pierderi de memorie, anxietate, depresie şi, până la urmă, toate aceste stări se transformă în boli fizice.

Principalele motive, care, din punctul de vedere al specialiştilor, conduc la un deficit considerabil de energie:

1. Alimentaţia. Din cauza consumului de alimente greoaie şi mai ales din cauza combinării nepotrivite dintre acestea, digestia este mai grea şi duce astfel la un consum energetic mai mare. Totul porneşte de la alimentaţia de dimineaţă şi cum reuşim să ne oferim energie şi bunăstare pentru toată ziua care se află în faţa noastră.

2. Organizarea proastă a activităţilor zilnice. Aşa cum mâncăm în grabă, citim în grabă, ne salutăm vecinii în grabă când plecăm spre serviciu, aşa se întâmplă cu toate activităţile noastre zilnice. Totul se petrece în viteză. Când nu ne organizăm bine activităţile zilnice şi ne grăbim în orice facem, rata de eşec este tot mai mare. Când eşuăm, ne enervăm, când ne enervăm ne certăm cu oamenii, de la ceartă apar despărţirile, concedierile şi marile drame. Dacă ne-am face o listă de activităţi, mai puţine, dar mai clare, atunci am fi mult mai organizaţi şi vom evita să consumăm energie inutilă.

3. Lipsa pauzelor. Atunci când relaxarea nu este determinată în mod conştient, poate apărea starea de plictiseală. Lucrăm prea mult, ne consumăm prea mult, ne concentrăm prea mult pe lucruri inutile şi uităm să ne mai relaxăm. Cel puţin o dată pe săptămână, avem nevoie de o pauză totală, în care să mergem în parc, în care să mergem la picnic, în care să vorbim mai mult cu cei dragi sau să plecăm departe de stres, într-un city-break.

4. Activităţile care depăşesc limitele noastre de efort şi asumarea prea multor responsabilităţi. Din dorinţa de a demonstra şefului cât suntem de folositori, ne asumăm activităţi şi responsabilităţi tot mai mari, care nu sunt trecute în fişa postului. Iar dacă, după o perioadă de timp, constatăm că nu am reuşit să ne impresionăm şeful, din cauză că vom fi mereu obosiţi şi nu am performat la capacitate maximă, ne simţim frustraţi, fapt ce se va vedea în toate aspectele vieţii. Nu ştim să spunem NU atunci când nu vrem, nu putem, nu ne face plăcere, nu avem timp, şi ajungem la supraaglomerare fizică, psihică, emoţională şi inevitabil, la apariţia stresului.

5. Minciuna. Întotdeauna o minciună conduce la o alta, iar la un moment dat vom ajunge la un lung şir de minciuni. Ca să ţinem minte toată realitatea minciunii, trebuie să ne punem la lucru toate părţile din creier, iar acest lucru ne va epuiza îngrozitor atât mental, cât mai ales emoţional. La un moment dat, ne vom da de gol, iar când oamenii dau semne că nu cred în ceea ce spunem, mai adăugăm un element la bagajul de energii consumate inutil.

6. Nemulţumirea. „Cei nemulţumiţi de ceea ce nu au, de ceea ce nu li se întâmplă, de ceea ce este sau nu este în viaţă lor, se plâng continuu risipindu-şi astfel energia pe care ar putea-o folosi pentru a acţiona chiar în direcţiile de care se plâng”, consideră specialiştii în psihologie.

7. Invidia. O investire a energiei în preocuparea faţă de celălalt nu poate aduce decât pierderi.

8. Mândria. „Eu nu fac asta”, „mie mi-e ruşine”, „de ce eu primul/a?”, „cum să cer eu ajutor?”, „ştie el/ea mai bine decât mine?”… și multe alte gânduri sau afirmaţii de acest gen, ne ţin energia canalizată asupra unei atitudini critice, de rezervă, de negare, de îndepărtare de la soluţia problemei.

9. Tristeţea, grijile de orice fel, gelozia, scepticismul, neiertarea, melancolia, gândul la trecut. Blocarea în aceste stări, din cauza consumului imens de energie, duc la epuizare fizică.

10. Furia/ mania. Într-o criză de furie consumul energetic este extraordinar de mare, mintea este epuizată, corpul la fel, este tulburată percepţia, se instalează o scădere a inteligenţei şi a memoriei.

La întrebarea „Când te-ai simțit stresat ultima dată?”, mai mult ca sigur că nu avem nevoie de prea mult timp de gândire. Răspunsul cel mai exact ar suna cam așa: „mai des decât ar trebui”. În rândurile ce urmează nu vom povesti despre cauzele și sursele stresului, ci despre ce se întâmplă în corpul nostru când ne stresăm.

Este natural să fim stresați în momente de presiune, cum ar fi în timpul unui examen, însă suntem construiți fiziologic pentru a face față stresului și pentru a reacționa la acesta, scrie theconversation.com. Când ne simțim sub presiune, sistemul nervos instruiește corpul să elibereze hormoni de stres, incluzând adrenalina, noradrenalina și cortizolul. Aceștia produc modificări fiziologice pentru a ne ajuta să facem față amenințării sau pericolului. Acesta se numește “răspunsul la stres”.

Stresul poate fi de fapt pozitiv, deoarece răspunsul la stres ne ajută să rămânem atenți, motivați și concentrați asupra sarcinii. De obicei, atunci când presiunea dispare, corpul se reechilibrează și începem să ne simțim liniștiți din nou. Dar când trăim într-o stare de stres prea des sau prea mult timp sau când sentimentele negative ne copleșesc capacitatea de a face față, atunci vor apărea probleme. Activarea continuă a sistemului nervos – care se confruntă cu “răspunsul la stres” – duce la uzura corpului.

Când suntem stresați, sistemul respirator este imediat afectat. Avem tendința de a respira mai greu și mai repede, într-un efort de a distribui rapid sânge bogat în oxigen în corp. Deși acest lucru nu este o problemă pentru majoritatea dintre noi, ar putea fi o problemă pentru persoanele care suferă de astm bronșic și care pot simți că nu mai pot respira. De asemenea, poate provoca respirație rapidă și superficială, ceea ce poate duce la hiperventilație. Acest lucru este mai probabil dacă cineva este predispus la anxietate și atacuri de panică.

Stresul face rău și sistemului nostru imunitar. Cortizolul eliberat în corpul nostru suprimă sistemul imunitar și căile inflamatorii și astfel devenim mai sensibili la infecții și afecțiuni inflamatorii cronice. Abilitatea noastră de a lupta împotriva bolilor este redusă.

Sistemul musculoscheletal este, de asemenea, afectat. Mușchii noștri devin tensionați, în mod normal este metoda naturală a organismului de a ne proteja de răni și durere. Însă, tensiunea musculară repetată poate provoca dureri și atunci când apare la umeri, gât și cap.

Există efecte cardiovasculare. Când stresul este acut, ritmul cardiac și tensiunea arterială cresc, dar revin la normal odată ce stresul acut a trecut. Dacă stresul acut este repetat sau dacă stresul devine cronic (pe o perioadă lungă de timp), acesta poate provoca leziuni vaselor sanguine și arterelor. Acest lucru crește riscul de hipertensiune arterială, infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

Sistemul endocrin suferă și el. Acest sistem are un rol important în reglarea dispoziției, creșterii și dezvoltării, funcționării țesuturilor, metabolismului și proceselor de reproducere. Metabolismul nostru este afectat. Hipotalamusul este localizat în creier și are un rol esențial în conectarea sistemului endocrin la sistemul nervos. Semnalele de stres care vin de la hipotalamus declanșează eliberarea hormonilor de stres – cortizol și epinefrină, iar apoi zahărul din sânge (glucoza) este produs de ficat pentru a vă oferi energie pentru a face față situației stresante. Majoritatea oamenilor reabsorb zahărul din sânge suplimentar atunci când stresul dispare, dar pentru unii există un risc crescut de diabet.

Stresul poate avea unele efecte gastrointestinale neplăcute. S-ar putea să apară arsuri la stomac și reflux gastroesofagian, mai ales dacă ne-am schimbat obiceiurile alimentare și mâncăm mai mult sau mai puțin sau am crescut consumul de alimente grase și zaharoase. Capacitatea intestinului de a absorbi substanțele nutritive din alimente poate fi redusă. Este posibil să avem dureri de stomac, balonare și greață, diaree sau constipație.

Pot apărea probleme și cu sistemul reproducător. Pentru bărbați, stresul cronic poate afecta producția de testosteron și spermă și poate duce chiar la disfuncții erectile sau la impotențăa. Femeile pot prezenta schimbări ale ciclurilor menstruale și simptome premenstruale accentuate.

Stresul și mintea

Stresul are efecte asupra bunăstării noastre emoționale. Este normal să ai zile mai bune și zile mai proaste, dar când suntem stresați, ne putem simți mai obosiți, avem schimbări de dispoziție sau suntem mai iritabili decât de obicei, avem probleme cu somnul. Acest lucru afectează concentrarea, atenția, învățarea și memoria. Cercetatorii au asociat lipsa calității somnului cu probleme cronice de sănătate, depresie și chiar obezitate.

Modul în care ne confruntăm cu stresul are un efect suplimentar, indirect, asupra sănătății noastre. Sub presiune, oamenii pot adopta obiceiuri nocive, cum ar fi fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri pentru a scădea stresul. Dar aceste comportamente sunt modalități nepotrivite de adaptare și conduc doar la probleme de sănătate și riscuri pentru siguranța și bunăstarea noastră personală.

Deci, trebuie să învățăm să ne gestionam stresul. Unele stresuri în viață sunt normale – și un pic de stres ne poate ajuta să fim alerți, motivați, concentrați, energici și chiar excitați.